Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În câmpurile cercetării de la SCDA Lovrin

Publicat: 16 iulie 2019 - 13:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Lovrin şi-a deschis porţile pe data de 30 mai a.c. pentru a marca Ziua Câmpului, eveniment devenit tradiţie în vestul ţării, la care au participat sute de fermieri, invitaţi să descopere potenţialul genetic al materialului semincer creat în laboratoarele unităţii din judeţul Timiş. Ca de obicei, amfitrion a fost directorul SCDA Lovrin, Marinel Horablaga, care a anunţat cu acest prilej omologarea a trei noi soiuri, respectiv Dacic (grâu), Ovidiu (ovăz) şi Teodora (cânepă).

Sub ameninţarea ploii, am reuşit totuşi să parcurgem întregul traseu gândit de gazde împreună cu reprezentanţii companiilor de inputuri partenere. Accentul s-a pus, desigur, pe cultura grâului, urmărindu-se practic evoluţia acesteia în condiţii diferite de tehnologie. Pentru că în câmpul de testare au fost prezente doar soiuri create de staţiunea Lovrin. Printre acestea, Ciprian şi Alex, două nume consacrate pe care fermierii din judeţele Timiş şi Arad le cunosc foarte bine. Chiar dacă ambele soiuri au fost semănate la aceeaşi dată, respectiv 15 octombrie 2018 (răsărirea având loc în jurul datei de 20 februarie 2019), rezultatele diferă, în sensul că Ciprian a avut - se pare - o înrădăcinare mult mai bună şi o dezvoltare armonioasă, în timp ce Alex a pierdut lupta cu dăunătorii. „Ne-am confruntat pe parcursul vegetaţiei cu un atac masiv de lema”, ne spuneau gazdele, confirmându-ne totodată faptul că Ciprian nu are un potenţial de producţie ridicat, însă este de o calitate excepţională!

SCDA LovrinClick pe poza pentru galerie!

Efectul schimbărilor climatice
Înainte însă de a intra în lanul de grâu pentru a vedea în detaliu care sunt diferenţele între parcele, Alina Agapie ne-a vorbit despre impactul pe care îl au schimbările climatice asupra culturii agricole în vestul ţării. „În ultima vreme am auzit în diferite discursuri cum că schimbările climatice ar fi o poveste. Că de-a lungul timpului asemenea anomalii s-au mai întâmplat. Îmi permit să infirm totuşi această idee, prezentându-vă situaţia pe care noi am înregistrat-o la Staţiunea Lovrin în perioada 2014-2018. Astfel, în ultimii cinci ani avem abateri la temperatura medie multianuală cuprinse între 1 şi 2,2 grade. De asemenea, dacă discutăm despre cantitatea de precipitaţii căzute pe teritoriul staţiunii, media multianuală este de 500 litri pe an, iar din datele pe care le avem reiese că această medie a fost cu mult depăşită în ultimii cinci ani”, constata cercetătorul.
Pe de altă parte, spune specialistul, nu mai putem vorbi despre o distribuţie uniformă a precipitaţiilor pe parcursul anului agricol, ceea ce are un impact major asupra producţiilor, asupra calităţii recoltei, a incidenţei apariţiei bolilor şi a dăunătorilor, gradului de îmburuienare şi asupra eroziunii solului. Din fericire, soluţii ar fi. Putem contracara acest fenomen prin măsuri agrofitotehnice, care vizează în primul rând reţinerea şi conservarea apei în sol, şi prin culturile alternative, pe care evităm să le semănăm deocamdată, dar vom fi nevoiţi să le adoptăm în viitor. „În ceea ce priveşte principalele culturi de câmp, va trebui să avem în vedere soiurile timpurii, pentru a evita cât mai mult arşiţa din timpul verii”, afirmă Alina Agapie. La rândul ei, Otilia Cotuna, în calitatea sa de cercetător la laboratorul de protecţia plantelor din cadrul SCDA Lovrin, le-a recomandat fermierilor să nu se arunce la tratamente înainte de a determina gradul economic de dăunare, aspect ignorat de foarte mulţi. Cu alte cuvinte, nu vă apucaţi de efectuat tratamente până nu faceţi un control fitosanitar real, să aflaţi ce frecvenţă, ce intensitate, respectiv ce densitate de dăunători aveţi în culturi!

SCDA Lovrin_b

Balanţa negativă, o ruşine
Oricât de valoros ar fi materialul biologic al unui soi, dacă el nu este bine zonat şi nu este determinată tehnologia de cultivare, este greu de obţinut rezultatele pe care le scontăm, avertiza Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de {tiinţe Agricole şi Silvice. În opinia sa, cercetarea ar trebui să constituie o prioritate pentru politicile naţionale. „Nu se poate trăi cu rezultate de cercetare din import! Trebuie să luăm în considerare costurile pentru producţia agricolă şi ceea ce înseamnă adaptabilitatea la nişte condiţii climatice în schimbare. Degeaba raportăm recorduri de producţie, când de fapt valoarea producţiei agricole a României este undeva la 15 miliarde de euro, ceea ce este extrem de puţin, de trei ori mai mic decât minimul potenţialului. Nu este permis ca o ţară cu mare putere agricolă la nivel european să înregistreze o balanţă negativă în comerţul cu produse agroalimentare”, consideră Tabără. Acesta a arătat că este la curent şi cu problemele fermierilor. „Am discutat cu ministrul Daea despre elaborarea unui ordin privind derogarea pentru tratamentele aeriene, având în vedere condiţiile climatice speciale din acest an. Acolo unde a bătut grindina, acolo unde sunt loturi semincere, culturi de cartofi, culturi de legume, este aproape imposibil să se intre acum la tratamente terestre. Nu putem să lăsăm întregul sistem de producere de sămânţă din România vulnerabil la astfel de fenomene extreme”, a declarat şeful ASAS.

 SCDA Lovrin_b

DACIC, UN SOI CU POTENŢIAL PRODUCTIV RIDICAT
Omologat în acest an, soiul de grâu Dacic are aceiaşi genitori ca şi soiul Crişana, doar că în procesul de hibridare s-a optat pentru soiul Dropia. Prin urmare, are o talie ceva mai redusă şi este mai precoce cu cinci zile decât Crişana. De asemenea, are calităţi foarte bune de panificaţie, încadrându-se în grupa B1. În plus, acesta are şi un potenţial productiv ridicat. „Anul trecut, în testările efectuate la Miercurea Ciuc, s-a realizat o producţie de 9.925 kg la hectar. Desigur, trebuie remarcat faptul că 2018 a fost un an excepţional pentru grâu. Pe lângă faptul că are calităţi foarte bune, Dacic este un soi cu rezistenţă bună la cădere şi se remarcă printr-o rezistenţă foarte bună la iernare. De asemenea, este rezistent la rugina galbenă şi prezintă rezistenţă medie la fuzarioză şi la septorioză”, ne-au asigurat reprezentanţii SCDA Lovrin.
Una dintre parcele a fost alocată soiului Lovrin 5X, aflat încă în proces de testare în reţeaua Institutului de la Fundulea, abia anul viitor urmând a fi omologat, dar sub o altă denumire, probabil Getic. După primii doi ani de testare, rezultatele sunt deosebit de promiţătoare.
Într-un experiment desfăşurat în 2019, Lovrin 5X a depăşit ca productivitate toate soiurile aflate în portofoliul comercial al staţiunilor de cercetare din România. Aşadar, dacă Dacic se pretează a fi cultivat în special în Câmpia de Vest, Transilvania şi nordul Moldovei, viitorul soi Getic poate deveni o opţiune de luat în seamă pentru fermierii din sudul României, având o rezistenţă mult mai bună la secetă.

Marinel Horablaga_b


UN NOU FUNGICID MARCA INNVIGO
În platforma de la Lovrin au fost prezentate şi câteva noi produse şi tehnologii. De pildă, Innvigo Agro a folosit în premieră pentru tratarea culturii de grâu un fungicid cu trei substanţe active - Kier 450 SC, omologat chiar anul acesta, despre care George Roiban spunea că ar fi un produs cu o formulare inovatoare, având un spectru foarte larg de aplicare. Kier poate fi utilizat atât ca prim tratament, dar şi ca al doilea tratament sau chiar pentru protecţia spicului.
Totodată, compania Borealis a prezentat N-Pilot, acel instrument digital portabil care măsoară necesarul de azot din plante. Acesta permite astfel ajustarea fertilizării în timpul vegetaţiei, pentru a asigura un randament optim şi calitate ridicată, putând fi utilizat la cerealele păioase şi la cultura de rapiţă.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-30 iunie 2019)

 

Vizualizat: 660 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?