Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Imprevizibilul Tanymecus

Publicat: 13 mai 2018 - 01:50
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Anul trecut, gărgăriţa frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis Gyll) a avut, la fel ca şi vremea, un comportament atipic. Deşi, la prima vedere, condiţiile climatice din primăvara lui 2017 nu erau favorabile atacului, totuşi, în multe zone din sudul şi sud-estul ţării insecta a dat mari bătăi de cap fermierilor. Unii s-au văzut nevoiţi să întoarcă plantaţia de porumb. S-au semnalat atacuri mari şi în sole unde s-au tratat seminţele. În plus, au fost probleme şi la cultura florii-soarelui. 

O posibilă explicaţie pentru acest fapt este rezerva biologică crescută a acestui dăunător. Mulţi s-au întrebat care ar fi cauza pentru care insecta a „ieşit din tipare”. Răspunsul este unul simplu. Şi vremea a “ieşit din tipare” în ultimul deceniu, dar mai ales în ultimii ani. Cum activitatea insectelor, în general, şi a celor dăunătoare plantelor agricole, în special, este în strânsă legătură cu condiţiile climatice, în special temperatura şi umiditatea, dacă vremea devine atipică, şi insectele vor deveni imprevizibile.
Iernile nu mai sunt nici ele cum erau odată. Fie sunt uşoare, cu temperaturi ridicate, aşa cum s-a întâmplat şi anul acesta, când de Bobtează am avut o primăvară autentică, temperaturile depăşind 12oC în sudul şi sud-estul ţării, fie apar episoade de iarnă grea, cu temperaturi mai scăzute decât mediile anuale. Condiţiile din timpul iernii pot influenţa rezerva populaţiei diferitelor specii de insecte dăunătoare. Mulţi fermieri se întreabă dacă iarna are impact asupra nivelului populaţiilor răţişoarei porumbului.

Adult de T. dilaticollis pe plăntuţa de floarea soarelui_b

Cercetări efectuate la INCDA Fundulea
Studiile realizate de către Paulian şi Popov în ultimele decenii au scos în evidenţă faptul că adulţii iernează în sol, la adâncimi cuprinse între 40 şi 60 cm. Uneori insectele pot ierna şi la adâncimi mai mari, de 80 cm sau chiar 100 cm! Dar, majoritatea populaţiei acestui dăunător iernează pe palierul de adâncime cuprins între 40 şi 60 cm. Fiind la această adâncime în timpul sezonului rece, condiţiile climatice din timpul iernii influenţează mai puţin aceste insecte. Dar acest lucru se poate vedea mai simplu urmărind cele două tabele: temperaturile medii din sezonul rece (lunile decembrie, ianuarie, februarie). Se poate observa intensitatea medie a atacului la plantele netratate de porumb, pe scara de la 1 (neatacat) la 9 (plante complet distruse), elaborată şi îmbunătăţită de Paulian. Coloana imediat următoare indică procentul de plante rămase în urma atacului de răţişoară (procentul de plante salvate). Ca sursă de documentare, pentru perioada 1984-2003, datele sunt centralizate în lucrarea lui Popov şi colab. (2006), apărută în revista Romanian Agricultural Research. Pentru datele din anul 2004, ca sursă de documentare este lucrarea lui Vasilescu şi colab. (2005), apărută în volumul de Lucrări ştiinţifice, al Facultăţii de Agricultură, USAMV Bucureşti. Datele din perioada 2010-2017 sunt obţinute în urma observaţiilor proprii efectuate în câmpurile experimentale din cadrul Colectivului de Protecţie a Plantelor şi a Mediului, INCDA Fundulea.

Ce a mai rămas din plăntuţa de floarea soarelui în urma atacului de T. dilaticollis_b

Influenţa iernii asupra atacului răţişoarei porumbului în primăvară
• Din primul tabel putem observa că în perioada 1983-2004 am avut ierni destul de diferite. Deşi în sezonul 1984-1985 am avut o iarnă rece, grea, totuşi în primăvara anului 1985 atacul de Tanymecus la plantele netratate de porumb a fost aproape maxim. Un an mai târziu, primele două luni ale iernii au fost mai uşoare, în timp ce luna februarie a fost mai rece decât în mod normal. În primăvară, atacul a fost aproape maxim, numai 12% din plantele netratate au supravieţuit. Iarna 1988-1989 a fost mai uşoară, iar în primăvară atacul la plantele netratate de porumb a fost tot puternic. Dacă ne uităm la sezonul rece din anii 1993-1994 se observă că temperaturile medii lunare au fost aproximativ egale în cele trei luni. În primăvară atacul de răţişoară la plantele netratate de porumb a fost aproape maxim. În anul 1999, când atacul de răţişoară a fost redus, putem observa că am avut o primă parte a iernii foarte rece (luna decembrie), apoi ianuarie şi februarie luni mai calde, cu temperaturi peste mediile multianuale. Atacul redus din primăvară a fost cauzat de evoluţia condiţiilor meteo (ploi peste medie şi temperaturi moderate).

Tanymecus în grâu (foto autor)_b
Dacă ne uităm în anii 2002 şi 2003, putem observa că atacurile în primăvară au fost relativ la fel, dar privind sezonul rece ce a precedat primăvara, observăm diferenţe destul de mari. Dacă luna decembrie a fost rece în ambele cazuri, în schimb ianuarie a fost mai rece în 2002 comparativ cu 2003, iar februarie a fost mult mai rece în 2003 comparativ cu 2002 (când temperatura medie a fost de 5,6oC comparativ cu media multianuală de -0,3oC).
• Urmărind datele din al doilea tabel putem constata că deşi iarna 2010-2011 a fost, în medie, mai caldă decât iarna 2011-2012, atacul de Tanymecus la plantele netratate de porumb a fost mai mic în anul cu iarnă, teoretic, mai blândă. Sezonul rece 2015-2016 a fost unul total atipic, cu temperaturi ridicate în decembrie, dar mai ales în luna februarie. A fost una dintre cele mai calde ierni din ultimele decenii. Cu toate acestea, atacul răţişoarei porumbului în primăvară la plantele netratate de porumb a fost moderat. Cu un an în urmă, atacul acestui dăunător a fost foarte ridicat ca urmare a secetei din primăvară. Următorii ani s-au caracterizat prin primăveri ploioase.

Totuşi, cum protejăm culturile?
În concluzie, nu există o corelaţie între evoluţia vemii din timpul sezonului rece şi atacul de Tanymecus dilaticollis din primăvară. Putem avea ierni grele şi atac mare în primăvară, de asemenea, putem avea ierni mai blânde şi atac mai mic în primăvară. Cele mai importante sunt condiţiile meteo din primăvară, în special cele când plantele de porumb sau de floarea-soarelui sunt în primele faze de vegetaţie.
Întrebarea este “Ce avem de făcut?“ Răspunsul e simplu. Tratamentul seminţei cu un insecticid sistemic, respectarea rotaţiei culturilor şi a celorlalte verigi tehnologice. În condiţii climatice variabile de la un an la altul, tratamentul seminţelor a dat cele mai bune rezultate.


TABELUL 1: TEMPERATURILE ÎNREGISTRATE ÎN LUNILE DE IARNĂ ŞI ATACUL DE TANYMECUS ÎN PRIMĂVARĂ - DATE ISTORICE

tab1protf118_b
Notă: La abatere, dacă avem plus, temperatura medie este mai mare decât media multianuală.

 

 

TABELUL 2: TEMPERATURILE ÎNREGISTRATE ÎN LUNILE DE IARNĂ ŞI ATACUL DE TANYMECUS ÎN PRIMĂVARĂ - PERIOADA RECENTĂ

tab2protf118_b
Notă: La abatere, dacă avem plus, temperatura medie este mai mare decât media multianuală.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

Vizualizat: 567 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?