Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

IMPORTĂM scump roadele CERCETĂRII din STRĂINĂTATE

Publicat: 06 mai 2019 - 14:33
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), consideră că cercetarea agricolă europeană, în perspectiva viitoarei Politici Agricole Comune, nu se bucură de atenţia cuvenită. Dimpotrivă, sectorul este marcat de probleme foarte grave. Ce propuneri au făcut oamenii de ştiinţă români comisarului european pentru Agricultură Phil Hogan?

„Nu văd o atenţie deosebită dată cercetării! Am avut o discuţie extraordinar de importantă pe data de 28 septembrie 2017, în care actualul comisar european al Agriculturii a cerut punctul de vedere al lumii academice - aceea care nu este angajată politic. La nivelul UE există 14 academii, dar nici una nu este de puterea celei din România, care să aibă structuri. Ne-am reîntâlnit astă-toamnă la Florenţa şi atunci am formulat un punct de vedere pe care l-am dus noi la Ministerul Agriculturii. S-a făcut o sinteză a problemelor iar patru puncte din cele zece au fost ale noastre, pe care le-am prezentat comisarului european pe Agricultură chiar în biroul domniei sale. Reacţia comisarului Phil Hogan a fost extraordinară, l-am urmărit ulterior, a reluat de multe ori problemele propuse de noi”, ne-a declarat preşedintele ASAS.

Laborator_b

Cercetarea agricolă aplicată să treacă la DG Agri
Omul de ştiinţă susţine că, în esenţă, primul punct se referea la faptul că cercetarea agricolă aplicată trebuie să fie la DG Agri (Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, ce răspunde de politica UE în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale şi de politica agricolă comună - PAC), pentru că cercetarea agricolă este cu totul şi cu totul separată, are alte particularităţi: este sub cerul liber, nu în laboratoare! Or, în prezent cercetarea agricolă ţine mai mult de „DG for Research and Innovation” (departament al Comisiei Europene care răspunde de politica UE în materie de cercetare, ştiinţă şi inovare) şi de „DG Competition” (Direcţia Generală Concurenţă, ce elaborează şi realizează politicile Comisiei Europene privind concurenţa).

Curtea Europeană de Justiţie şi... Inchiziţia!
„De atunci (întâlnirea de la Florenţa - n.r.) şi până acuma nu s-a făcut mare lucru! Din contră, au apărut probleme grave de tot. Prima problemă: nici la această dată EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) nu este instituţie care să dea decizii cu argumente ştiinţifice, votul ei este consultativ, se ţine sau nu se ţine seama de el. A doua problemă: în 2018, pe 18 iulie, a apărut o sentinţă a Curţii Europene de Justiţie prin care se blochează anumite metode de cercetare: reproducerea genomului şi problema mutaţiilor. Este una dintre cele mai grave hotărâri care afectează cercetarea şi - atenţie! nu e vorba de libertatea cuvântului! - e vorba de libertatea de gândire! Mai grav! Această hotărâre a avut o corespondenţă care se duce spre momentul Inchiziţiei, în anul 1586, când a fost procesul lui Galileo Galilei, respectiv al lui Giordano Bruno! Exact acelaşi lucru e acuma! A treia problemă, cu sinceritate o spun: asistăm la o polarizare a cercetării în Europa. Banii se duc spre Vest, spre ţările occidentale, câteva, iar ţările central-estice, printre care şi România, devin partener de mâna a treia şi a patra, adică furnizor doar de date, şi nu cu drept de a impune programe de cercetare cu specificitate naţională!”, a susţinut Valeriu Tabără.

Importăm scump, vindem si mai scump
Revenind la cercetarea agricolă românească, Valeriu Tabără a declarat că este un câştig faptul că, totuşi, Ministerul Agriculturii a ajutat ASAS să finalizeze HG-urile privind reorganizarea unităţilor de cercetare, asigurându-se o anumită sursă financiară care ţine funcţionarea instituţiilor şi, sigur, astfel s-au putut întări puţin colectivele de cercetare şi mai ales a permis continuarea anumitor proiecte de cercetare. Însă şi-a exprimat o altă nemulţumire: ”Se iau hotărâri fără consultarea sistemului ştiinţific. Mai mult, mie îmi pare rău că nici la nivel naţional nu suntem consultaţi cu anumite probleme! Şi e vorba şi de Academia Română, că şi acolo sunt instituţii. Discutam cu colegii de la Academia de Studii Economice, cu care suntem în parteneriat; nici ei nu sunt consultaţi în anumite probleme pentru care au specialişti de primă mărime, inclusiv de evaluare, de stabilire a unor soluţii ş.a.m.d. Nu ştiu, politicienii se duc undeva dincolo de normalitate şi atunci ne mirăm că nu funcţionează sistemele!”
Potrivit preşedintelui ASAS, România nu are voie să devină importatoare de rezultate de cercetare. „Aici nu e vorba numai de agricultură. Uitaţi-vă! Noi importăm tot ce este avicol, nu avem nici o rasă, nu avem producţie de material genetic. La suine, am dat drumul la lege, dar noi nu avem capul de lege sau staţiuni; la tomate de ce nu se produce sămânţă în România? Nu ar trebui să importăm sămânţă! Ce am câştigat? Producătorii au mărit preţul şi noi trebuie să vindem mai scump, că trebuie să înmulţim sămânţa!”, a semnalat Valeriu Tabără.

Valeriu Tabara_b
Valeriu Tabără: „Acum în agricultură, Revoluţia Verde Genomică se bazează pe scoaterea produselor chimice şi pe aducerea altor elemente de genetică, unele care să favorizeze dezvoltarea unei producţii curate! Ei bine, Uniunea Europeană respinge acest tip de politică!”


ROMÂNIA NU ARE NICI UN LABORATOR RECUNOSCUT INTERNAŢIONAL
Liderul ASAS a adus în discuţie şi alte dificultăţi, între care şi dotarea precară a laboratoarelor româneşti. „În România nu există nici un laborator autorizat pentru a depista reziduurile de pesticide, un laborator care să fie recunoscut internaţional. Ca să facem analize la plante, pentru experienţele acestea cu neonicotinoidele - şi aţi văzut ce circ s-a creat în presă - a trebuit să ne ducem în străinătate să facem testele, inclusiv în Bulgaria, care are un laborator autorizat, şi în Franţa şi în Germania. E vorba de reziduuri de pesticide determinate la nivelurile cele mai perfecţionate”, a explicat Valeriu Tabără.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/234 (ediţia 15-30 aprilie 2019)

Vizualizat: 118 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?