Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Impactul secetei în câmp (II)

Publicat: 28 aprilie 2018 - 21:41
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În condiţii de secetă, la semănat se vor alege speciile de plante cu toleranţă şi rezistenţă la stresul hidric. De exemplu, în loc de porumb se va cultiva sorgul şi meiul, în loc de floarea-soarelui se va cultiva şofrănelul, iar dintre leguminoasele pentru boabe se va semăna năutul. 

Se vor alege soiurile (hibrizii) cu perioadă de vegetaţie mai scurtă, cu suprafaţa foliară redusă şi cu un consum de apă mai mic; se vor însămânţa mai devreme, pentru a nu prinde arşiţa în perioada de înflorit-fructificare.

rezistenta la seceta_b

Conservarea apei prin măsuri asupra plantelor cultivate
• Densităţile culturilor trebuie adecvate rezervei de apă existentă în sol la semănat, iar distanţa între rânduri va fi mai mică pentru a menţine în interiorul lanului o atmosferă mai umedă, reducând astfel pierderile de apă prin transpiraţie cu 15-20%, precum şi prin evaporare la suprafaţa solului. De exemplu, într-un lan de porumb cu densitatea de 40.000 de plante/ha pierderile de apă au fost de 114 mm, pe când în cel cu 70.000 de plante/ha, de 82 mm.
• Se va asigura o fertilizare echilibrată, cu îngrăşăminte organice, care au capacitatea de a reţine cu 20% mai multă apă, iar humusul reţine de patru-şase ori mai multă apă, întârziind cu două săptămâni efectele secetei. De asemenea, se aplică şi îngrăşăminte chimice, inclusiv cele cu microelemente, care măresc rezistenţa la deshidratare şi la supraîncălzire. Soluţia solului mai concentrată, prin fertilizare, asigură satisfacerea nutriţiei minerale a plantelor cu o cantitate mai mică de apă. De exemplu: grâul fertilizat are consumul specific 349 iar cel nefertilizat - 928.
La alcătuirea reţetelor de nutriţie a culturilor se va avea în vedere nivelul de dezvoltare a sistemului radicular; după plantele cu înrădăcinare artificială vor urma cele cu înrădăcinare adâncă, şi invers, pentru a nu găsi stratul de sol respectiv deja epuizat de apă.
• Praşila. Culturile prăşitoare se vor prăşi de câte ori este nevoie, pentru că s-a dovedit că, de exemplu, cultura porumbului prăşită a pierdut 1,8 mm de apă/zi, iar cea neprăşită 4,9 mm/zi. Praşila astupă şi crăpăturile, prin care se pierde cu 15-18% mai mulă apă.
Totodată, prin praşile se evită acumularea de CO2 şi lipsa de oxigen de la nivelul rădăcinilor, care ar frâna metabolismul rădăcinilor şi capacitatea de absorbţie a apei din sol, precum şi activitatea microorganismelor.
• Perdelele forestiere de protecţie sunt o măsură importantă şi de lungă durată, care asigură o bună acumulare şi conservare a apei în sol. Ele reduc viteza vântului cu 30% şi pierderile de apă din sol cu 20-45%. În spaţiul dintre perdele umiditatea relativă a aerului este mai mare cu 30-35%, contribuind atât la reducerea transpiraţiei, cât şi la evaporarea apei la suprafaţa solului.
• În Mexic s-a realizat aşa-numita ploaie solidă (Solid Rain), un polimer care poate absorbi de 500 de ori mai multă apă decât volumul său şi care se încorporează în sol la nivelul rădăcinilor. Poate păstra 95-99% din excesul de apă din precipitaţii, care apoi va fi pusă treptat la dispoziţia plantelor.
• TerraSorb Foliar este un îngrăşământ foliar care conţine amonoacizi ce stimulează creşterea concentraţiei sucului celular şi dezvoltarea sistemului radicular, asigurând o mai bună folosire a apei. Un alt îngrăşământ foliar, SunGuard, se spune că are capacitatea de a reduce evapotranspiraţia cu 5%.
• Prin fertilizarea cu dolimită la porumb se reduce necesarul de apă cu 50%, deoarece ea are însuşirea de a închide porii plantelor.
• Pentru anul 2018, la Filipeşti - Bacău, se vor produce îngrăşăminte inteligente care conţin Poliacrilat de Potasiu, care are capacitatea ca la o ploaie să acumuleze apa, pe care apoi o furnizează plantelor timp de 3-4 săptămâni.
Iată deci o multitudine de mijloace şi metode care pot sta la dispoziţia agricultorilor pentru a diminua cât mai mult din efectele secetei.


TOLERANŢĂ GENETICĂ LA SECETĂ
În procesul de ameliorare a plantelor s-au creat soiuri (hibrizi) care suportă mai uşor stresul hidric, fără mari diminuări de producţie, ce realizează în anii mai dificili 10.000 kg/ha, având caracteristici precum:
- sistem radicular foarte dezvoltat, o plantă explorează până la 4 mc de sol;
- ştiuletele compact, cu pănuşi subţiri, care se deschid uşor;
- bob dentat cu inserţie adâncă şi rahis subţire;
- au capacitatea de a pierde uşor apa din bob;
- ştiuleţii la maturitate se apleacă spre sol pentru a evita umiditatea de împrumut din precipitaţii;
- au capacitatea de a sintetiza materia organică cu mai puţină apă;
- hibbrizi de porumb de mare productivitate, caracterizaţi prin vigoare timpurie, creştere rapidă în prima parte a perioadei de vegetaţie şi cu sistem radicular profund.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 941 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?