Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Iarna uşoară anunţă o primăvară cu... surprize!

Publicat: 03 iulie 2018 - 21:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ţara noastră, iarna autentică, în care căderile de zăpadă sunt urmate de perioade cu ger, îşi are rostul ei pentru menţinerea echilibrelor naturale. În primul rând pentru că o astfel de iarnă mai elimină din populaţiile insectelor dăunătoare aflate în repausul hibernal în diferite stadii de dezvoltare. 

În toamna anului trecut am fost „bombardaţi” cu ştiri care anunţau cât de grea va fi iarna, ce geruri ne vor asalta şi ce viscole ne vor îngropa în zăpadă. Iarnă grea a fost în... Franţa sau în nordul Spaniei. Pe meleagurile mioritice, cel puţin până la data închiderii acestei ediţii de revistă, sezonul alb a fost blând precum un mieluşel.

Prezenţa unui număr însemnat de coceni de porumb pe un teren arat în toamnă (ianuarie, 2018)_b
Spre exemplificare, la staţia meteo de la INCDA Fundulea, temperatura medie înregistrată în luna decembrie 2017 a fost de 3,6oC (faţă de media multianuală de -0,2oC), în timp ce în ianuarie 2018, temperatura medie lunară a fost pozitivă (0,8oC, comparativ cu media multianuală de -2,4oC). Temperaturile înregistrate în prima decadă a lunii februarie au fost specifice începutului primăverii. Sigur, din punct de vedere calendaristic, mai erau trei săptămâni de iarnă, care se puteau întoarce cu viscol şi ger. Dar nici în martie-aprilie nu putem spune că am scăpat definitiv de posibilele episoade hibernale, cel mai bun exemplu fiind anul trecut când iarna s-a întors după 20 aprilie.

Prezenţa unui număr însemnat de coceni de porumb pe un teren arat în toamnă (ianuarie, 2018)_b
O iarnă autentică este benefică pentru culturi şi înseamnă o posibilă presiune mai mică din partea dăunătorilor în perioada primăverii. Din păcate, nu am mai văzut de mult o iarnă normală în ţara noastră. În prezent, în timpul sezonului rece avem fie temperaturi mai ridicate decât în mod obişnuit (februarie 2016), fie perioade cu temperaturi mult mai scăzute faţă de mediile multianuale (februarie 2012). În timpul sezonului hibernal se înregistrează din ce în ce mai des oscilaţii termice mari, pe intervale scurte de timp. În acest an, la început de februarie, temperatura a depăşit 20oC în sudul extrem al ţării, sau 16oC în multe regiuni din sud şi sud-est.

Sfredelitorul „frânge” producţiile de porumb
Iarna blândă din sudul ţării favorizează anumiţi dăunători ai porumbului, cum ar fi sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis Hbn). În ultimii ani, în zona de sud, atacurile larvelor sfredelitorului la plantele de porumb au crescut foarte mult. În 2017 de exemplu, mulţi fermieri s-au confruntat cu un procent mai ridicat al tulpinilor frânte, chiar înaintea recoltării, ca urmare a atacului larvelor sfredelitorului. În sudul ţării, insecta era considerată până nu demult al doilea dăunător ca importanţă economică pentru această cultură, primul fiind răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll). Atacuri ridicate ale sfredelitorului porumbului în sud înseamnă că populaţiile acestui dăunător au crescut în această zonă, fenomen vizibil doar atunci când fermierii s-au confruntat cu un procent ridicat al tulpinilor de porumb frânte înainte de recoltare.

Lan de porumb nerecoltat în toamna anului precedent, pozat în luna martie, anul 2017, în Transilvania_b

Care ar putea fi posibilele explicaţii pentru creşterea acestor populaţii?
În primul rând, nerespectarea rotaţiei porumbului. Avem suprafeţe mari cultivate cu porumb, avem un sortiment restrâns de culturi, prin urmare a crescut suprafaţa cu porumb cultivat în monoculură.
În al doilea rând, nu toţi fermierii toacă resturile vegetale după recoltarea porumbului. Am văzut multe sole în care, deşi s-a arat în toamnă, exista un număr însemnat de coceni de porumb (foto 1 şi 2), acolo fiind locul unde iernează larvele de Ostrinia. Există multe situaţii unde porumbul nu este recoltat în toamnă şi rămâne pe câmp pe timpul iernii (mai ales în Transilvania sau Moldova) până în primăvară (foto 3).
Pe lângă aceste aspecte care ţin de activitatea fermierului, populaţiile sfredelitorului pot fi reduse de către „generalul iarnă”. Gerurile puternice din timpul sezonului de repaus vegetativ pot reduce procentul de larve hibernante, prin urmare presiunea de infestare ar putea fi mai scăzută în anul care vine. Cum iernile au fost mai blânde în ultimii ani, este logic că au „scăpat” mai multe larve, care se vor împupa în primăvară, existând posibilitatea să apară mai mulţi fluturi. Iar mai mulţi fluturi înseamnă posibilitatea depunerii unui număr mai mare de ouă pe frunzele de porumb.
Sigur, sunt foarte importante şi condiţiile climatice înregistrate atât în perioada când fluturii îşi depun ponta, cât şi în perioada premergătoare pătrunderii larvelor în tulpini. Ca un făcut, în ultimii ani şi aceste condiţii au fost foarte favorabile dăunătorului. Deci ierni mai blânde plus vreme favorabilă în perioada cuprinsă între depunerea pontelor până la pătrunderea larvelor în tulpini, iată o posibilă explicaţie pentru creşterea atacului sfredelitorului de la un an la altul.

Iernile blânde favorizează supravieţuirea Diabrotica
Un alt dăunător important al porumbului este viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera). Insecta iernează în stadiul de ou. O femelă poate depune 400-600 de ouă, dar în anumite condiţii poate să depăşeacă o mie de ouă. Iernile blânde, fără zăpadă, fără geruri sau vânturi puternice favorizează supravieţuirea ouălor. Literatura de specialitate menţionează faptul că o perioadă îndelungată cu temperaturi de -5oC au drept consecinţă o viabilitate redusă a ouălor depuse. Dacă timp de 7 zile consecutiv se înregistrează temperaturi de -10oC, pot fi distruse jumătate din ouăle depuse. De asemenea, la temperaturi egale sau mai scăzute de -15oC, ouăle sunt distruse în totalitate. Numai că ouăle sunt depuse în sol la o adâncime de 15-20 cm, în unele condiţii până la 35 cm. În România sunt foarte rari anii sau zonele în care în sol, la adâncimea de iernare a ouălor, se înregistrează astfel de temperaturi. Prezenţa pe teren a resturilor vegetale în zonele unde se găseşte acest dăunător ajută la supravieţuirea ouălor. În multe cazuri, în locurile de iernare (sole cultivate cu porumb) pe timpul sezonului rece, există o cantitate ridicată de resturi vegetale. Prin urmare, iarna uşoară şi terenul acoperit cu resturi vegetale sunt „ingredientele” cele mai bune pentru supravieţuirea unui număr ridicat de ouă.

Tehnologia culturii - barieră împotriva invaziei dăunătorilor
Se ştie că monocultura favorizează acest dăunător. Larvele eclozate în primăvară se hrănesc cu rădăcinile plantelor de porumb. În absenţa hranei, larvele mor în câteva zile. Numai o zi fără hrană poate determina moartea a mai mult de 50% din larve. Prin evitarea monoculturii de porumb s-ar putea reduce semnificativ populaţiile acestui dăunător în câţiva ani. Din păcate, suprafeţele cultivate cu porumb în monocultură nu sunt deloc scăzute. Anul trecut, dăunătorul a fost identificat în capcanele entomologice amplasate în vestul judeţului Călăraşi. Deşi populaţiile sunt încă scăzute în această zonă, dacă vom avea condiţii favorabile (ierni uşoare, monocultură etc.), atunci este posibil să crească, aşa cum se întâmplă în zonele din centru, vest şi nord-vest ale ţării.

 

NATURA „LE DĂ O MÂNĂ DE AJUTOR” DĂUNĂTORILOR. CUM PROTEJĂM CULTURILE?
Trebuie să facem tot ce depinde de noi pentru a crea cele mai nefavorabile condiţii pentru apariţia şi manifestarea dăunătorilor în lanuri (porumb în cazul de faţă), prin monitorizarea zilnică a lanurilor în perioadele apariţiei insectelor şi luarea tuturor măsurilor pentru prevenirea şi combaterea lor. Natura a început „să le dea o mână de ajutor” insectelor dăunătoare, iernile sunt din ce în ce mai atipice, fapt ce duce la posibilitatea supravieţuirii unui număr mai mare de indivizi în timpul sezonului rece. De asemenea, în cele mai multe cazuri, condiţiile climatice din perioada primăverii sau începutul verii au fost favorabile acestora. Prin urmare, singura „barieră” pe care o mai avem în calea insectelor dăunătoare este tehnologia pe care o aplicăm. Respectând toate măsurile de prevenire şi de combatere, avem şansa unor recolte bogate. În caz contrar, vom recolta... pagubă!

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 75 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?