Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Iarna târzie le-a venit de hac dăunătorilor

Publicat: 12 februarie 2014 - 17:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Posibilele efecte ale temperaturilor crescute din timpul iernii asupra dinamicii populaţiilor principalelor specii de insecte dăunătoare la grâu şi la porumb

Click pe poza pentru galerie!

Prima zăpadă a iernii a venit la sfârşitul lunii noiembrie. A urmat o perioadă, mai degrabă, de primăvară. Am avut parte de cel mai secetos decembrie din ultimele patru decenii. Pentru ţinerea sub control a invaziei dăunătorilor din primăvară fermierii şi-au pus speranţa într-o iarnă cu temperaturi normale, care să distrugă rezerva de insecte.

Chiar dacă la momentul apariţiei revistei, iarna s-a instalat binişor în multe zone agricole ale ţării, voi reda, sumar, posibilele efecte ale unei ierni uşoare asupra dinamicii populaţiilor principalelor specii de insecte dăunătoare la grâu şi la porumb.

 

Controlul dăunătorilor în cultura grâului

Principalul dăunător al grâului, ploşniţa cerealelor (Eurygaster spp.), iernează ca adult sub frunzarul pădurilor (în special de stejar) din apropierea culturilor agricole (foto 1). În urma cercetărilor efectuate la INCDA Fundulea de către C. Popov, dacă adulţii acumulează toate substanţele de rezervă în corpul lor gras, în cazul unei ierni normale, mortalitatea lor este cuprinsă între 10 şi 25%. În cazul unei ierni uşoare însă, mortalitatea adulţilor în timpul hibernării poate avea valori reduse şi, drept consecinţă, o populaţie mai ridicată de adulţi hibernanţi în culturile de grâu primăvara.

Un alt dăunător periculos la cultura grâului este gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides). Odată cu generalizarea tratamentului seminţelor problema părea rezolvată. Ba mai mult, insecta era considerată, în ultimii ani, doar ca element faunistic, cu densităţi reduse, care nu mai poate pune probleme culturii grâului în toamnă, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani am avut parte de toamne secetoase şi călduroase, condiţii improprii pentru dezvoltarea larvelor.

Datele din teren, din toamna anului 2013, au contrazis însă toate aceste idei. Mulţi fermieri care nu au mai tratat seminţele cu insecticid şi cei care au cultivat grâu după grâu au raportat atac de Zabrrus sub formă de vetre (foto 2), după foarte mulţi ani de absenţă.

Explicaţia e simplă, precipitaţiile abundente căzute la sfârşitul lui septembrie - începutul lui octombrie (mai mult de 100 mm în unele zone) au menţinut umiditatea solului în parametri optimi pentru dezvoltarea larvelor, mai ales în sudul ţării. În mod normal, larvele aflate în stadiul al II-lea iernează în sol până la topirea zăpezii şi până la creşterea temperaturii, dar pot ieşi din hibernare şi să se hrănească cu plăntuţele de grâu chiar şi în mijlocul iernii, în lipsa zăpezii şi dacă temperatura solului până la adâncimea de 10 cm depăşeşte +3 grade C (cum a fost în luna ianuarie 2014).

O iarnă uşoară poate influenţa şi dinamica populaţiei complexului de specii de afide dăunătoare cerealelor (Schizaphis graminum, Rhopalosiphum maydis, Sitobion avenae, Rhopalosiphum padi, Metopolophium dirhodum). Acestea iernează în stadiul de ou de rezistenţă pe diferite graminee spontane sau cultivate (în cazul speciilor nemigratoare) sau pe specii de pomi sau arbuşti fructiferi sau ornamentali (în cazul speciilor migratoare).

În literatura de specialitate se menţionează că mai multe zile consecutive cu temperaturi scăzute (sub -20 grade C) sau cu persistenţa stratului de zăpadă (mai mult de 30 de zile) distrug un număr însemnat de ouă de rezistenţă. Dacă n-am fi avut parte de zăpadă şi de temperaturi mai scăzute, populaţiile de afide din primăvară s-ar fi putut înmulţi, în condiţii climatice favorabile la momentul respectiv.

 

În cultura porumbului

Aici avem o situaţie şi mai specială, ca urmare a restricţionării pentru doi ani a trei substanţe active din clasa neonicotinoidelor (imidacloprid, clotianidin, tiametoxan). Practic, pentru gărgăriţa (răţişoara) frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis) şi viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) nu mai avem omologate insecticide la tratamentul seminţelor în primăvară. Adulţii răţişoarei sunt influenţaţi mai puţin de condiţiile de iernare, datorită faptului că hibernează la o adâncime de 40-80 cm, uneori până la 100 cm în sol.

În schimb, condiţiile din timpul iernii pot influenţa dinamica populaţiei de Diabrotica virgifera. Rămaşi fără alternativa tratamentului seminţelor împotriva acestui dăunător, fermierii şi-au pus speranţele într-o iarnă normală, care să reducă densitatea populaţei. Din păcate însă, în zonele din vestul ţării, unde se înregistrează densităţile ridicate ale acestei insecte, până acum, iarna a fost caldă, aici înregistrându-se cele mai ridicate temperaturi din ţară, care au ajuns şi la +15 grade C.

Femelele de Diabrotica depun ouăle în sol, la adâncimea de 15-20 cm (uneori pot ajunge la 35 cm). În mod normal, o femelă depune mai mult de 400 de ouă, dar poate ajunge şi la 1000. O iarnă bogată în ninsori şi cu geruri frecvente poate reduce cu 2/3 numărul de ouă viabile în primăvară.

 

Sfredelitorul porumbului

Ostrinia nubilalis a înregistrat o creştere a atacului în ultimii ani, mai ales în zonele agricole din vestul, sud-vestul şi centrul ţării. Principala cauză o constituie condiţiile favorabile din perioada de depunere a pontei, eclozarea larvelor şi pătrunderea acestora în tulpini (ultima decadă a lunii iunie - prima decadă a lunii iulie). Insecta iernează ca larvă în cocenii de porumb, pe tulpini de sorg etc. În literatura de specialitate se menţionează că în cazul lucrărilor agrotehnice (inclusiv arat), precum şi în condiţiile unei ierni grele, mortalitatea larvelor hibernante poate să ajungă la 90%.

Din contră, o iarnă uşoară, cu temperaturi ridicate (cum s-a întâmplat până în 20 ianuarie), fără precipitaţii, are drept rezultat o mortalitate scăzută a larvelor, şi posibil, o populaţie ridicată a dăunătorului în perioada apariţiei adulţilor şi a depunerii pontelor. Tocmai de aceea se recomandă monitorizarea cu atenţie a populaţiilor de sfredelitor la sfârşitul primăverii, prin amplasarea de capcane feromonale în câmp, pentru a urmări curba de zbor a adulţilor şi pentru a determina momentul optim în care se fac tratamentele în vegetaţie (dacă este cazul). O altă măsură mai sigură de prevenire a atacului este cultivarea unor hibrizi de porumb cu diferite grade de rezistenţă la acest dăunător (despre care există informaţii sigure şi verificate).

 

Omida fructificaţiilor

Helicoverpa armigera a pus probleme fermierilor din sudul şi din sud-estul ţării în vara anului trecut, la cultura porumbului, dar există semnale că s-au înregistrat atacuri şi în cazul florii soarelui (la capitule) sau soia (în cultură succesivă, după grâu). Dăunătorul iernează sub formă de pupă în sol, la adâncimi cuprinse între 7 şi 25 cm. În cazul unor ierni uşoare, fără precipitaţii şi fără geruri, mortalitatea pupelor hibernante este scăzută, având ca posibil efect populaţii ridicate în vara viitoare.

Emil GEORGESCU
INCDA Fundulea


INFO
CONCLUZII
Tot mai puţine soluţii de protecţia plantelor

O iarnă uşoară are drept consecinţă o mortalitate scăzută a formelor hibernante (ouă, pupe, larve sau adulţi) şi populaţii mai ridicate în primăvară, în contextul în care, de la un an la altul, numărul de substanţe active pe care fermierii le pot folosi pentru combaterea acestor dăunători, fie ca tratament la sămânţă (culturile de primăvară), fie ca tratamente în vegetaţie (culturi de toamnă, culturi de primăvară), este din ce în ce mai scăzut.

Ce pot face fermierii în condiţiile date?

Fermierii se pot îngriji de asigurarea corectă a tuturor verigilor tehnologice, asigurarea unei rotaţii ca la carte a culturilor şi, mai ales, informarea privind evoluţia dăunătorilor şi a condiţiilor climatice.
Acum că avem parte de zăpadă şi de temperaturi mai scăzute, sperăm că primăvara şi vara acestui an vor fi normale din punct de vedere meteorologic, fără a favoriza evoluţia populaţiilor de insecte dăunătoare.

Vizualizat: 516 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?