Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Iarna domoală pregăteşte de atac gărgăriţa tulpinilor

Publicat: 06 martie 2020 - 10:02
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Citând un autor clasic, am putea afirma că în multe regiuni ale ţării, această iarnă este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.

Spun asta pentru că în 2019, sudul şi sud-estul ţării a înregistrat cea mai caldă lună decembrie din ultimii aproape 60 de ani. Pentru agricultură, acest lucru înseamnă riscuri neprevăzute, pagube imense şi costuri în plus. Oricât de imprevizibilă ar fi vremea, noi trebuie să fim prevăzători şi să ne protejăm culturile atât cât se poate.

Foto 1 - Cultură de rapiţă la mijlocul iernii calendaristice (7 ianuarie 2020)_b

Prima lună a iernii a adus temperaturi foarte ridicate (excepţie făcând zilele de debut şi de sfârşit ale lunii). Temperatura medie a primei luni de iarnă, înregistrată la staţia meteo de la INCDA Fundulea, a arătat 3,8oC, comparativ cu media multianuală de -0,3oC. Practic, a fost cea mai caldă lună decembrie din ultimii 59 de ani, înregistrată în această zonă. Doar în iarna anului 1960 a fost un decembrie mai cald decât cel de acum.
Prima decadă a lunii ianuarie a adus temperaturi oarecum normale pentru acest sezon, ceva mai mari în sudul şi sud-estul ţării şi ceva mai scăzute în Transilvania. Zăpadă am avut la munte, iar prin centrul ţării a fost foarte puţină. Ceva nea se mai găseşte prin nordul Moldovei, în timp ce în sudul, sud-estul, estul sau în vestul ţării, până la data la care redactez acest articol (13 ianuarie) nu este strat de zăpadă. De fapt, în toţi anii de activitate profesională nu am văzut buruieni aşa verzi cum am descoperit când am ieşit în câmp la început de ianuarie.

Foto 2 - Buruieni aflate în stare bună de vegetaţie în lanul de rapiţă (7 ianuarie 2020)_b

Noţiunea de “primăvară devreme” a devenit relativă...

În general, rapiţa de toamnă este într-o stare bună, iar acolo unde le avem, buruienile din lan se prezintă şi ele la fel de bine. Pe dăunătorii rapiţei, cum este şi cazul gărgăriţei tulpinilor, nu am avut cum să îi văd, aceştia iernând în stratul superficial al solului, la baza plantelor, fiind în aşteptarea primăverii.
În toate ghidurile sau pliantele destinate cultivatorilor de rapiţă, în toate manualele de entomologie agricolă sau pe toate paginile web de profil, se specifică fapul că Ceutorhynchus napi este unul dintre primii dăunători ai rapiţei, care apare primăvara devreme. Toţi cei care lucrează în agricultură şi cultivă rapiţă ştiu foarte bine ce este acest dăunător. Şi mai ştiu că primul tratament cu un insecticid în primăvară devreme se aplică pentru combaterea gărgăriţei tulpinilor. Cu toate acestea, pagubele produse de acest dăunător culturilor de rapiţă sunt din ce în ce mai mari. De ce? Avem mai multe posibile explicaţii.
În primul rând, cea de ordin climatic. Aşa cum ştim, acest dăunător apare primăvara devreme, când temperatura aerului este mai mare de 9oC. Numai că, în contextul încălzirii globale, noţiunea de „primăvară devreme” a devenit una foarte relativă. Dacă ne uităm la evoluţia valorilor termice medii zilnice din ultimii ani, am fi tentaţi să spunem că primăvară devreme este în luna februarie, uneori chiar şi mai devreme! Mulţi fermieri mai folosesc şi acum „metoda calendarului”. Ei ştiu că, de obicei, primul tratament se aplică la începutul lunii martie (în mod normal atunci ar trebui să fie primăvara devreme), fără să se gândească dacă nu cumva fac degeaba tratamentul, dacă nu cumva dăunătorul a apărut încă din luna februarie, iar femelele deja au depus ouăle în tulpina de rapiţă.

Foto 3 - Adult al gărgăriţei silicvelor (18 martie 2019)_b

Nu rataţi „fereastra” optimă de aplicare a tratamentului

În urma cercetărilor efectuate atât în ţara noastră, cât şi în Europa de Vest, s-a ajuns la concluzia că momentul optim pentru combaterea chimică a acestui dăunător este la apariţia în masă a gărgăriţelor hibernante, dar, foarte important, tratamentele trebuie făcute când plantele de rapiţă se află în faza de sensibilitate maximă faţă de atacul acestor dăunători, respectiv când au tulpina mai mică de 20 cm înălţime. După această fază, plantele de rapiţă sunt mai puţin sensibile la atacul gărgăriţei tulpinilor, pagubele fiind minime.
Teoria recomandă ca la început de primăvară să se amplaseze capcane entomologice galbene în câmpurile de rapiţă, care să fie monitorizate zilnic, iar când apar primele capturi în capcane, tratamentul chimic să fie aplicat la 8 zile. Dacă ratăm această „fereastră” de aplicare, iar femelele apucă se depună ponta în tulpinile de rapiţă, nu prea mai avem cum să scăpăm de aceşti dăunători. Larva gărgăriţei silicvelor este aproape imposibil de combătut în interiorul tulpinii de rapiţă!
Toate bune şi frumoase, dacă teoria ar fi transpusă sută la sută în practică.

Foto 4 - Gărgăriţa silicvelor - larve şi galerii (5 iulie 2019)_b

Însă în practică ne confruntăm cu o serie de variabile...

Colac peste pupăză, schimbările climatice au dus la creşterea numărului de provocări pentru fermierii. Mulţi încă nu concep să efectueze un tratament în februarie. Dacă situaţia o cere, dacă temperaturile din ultima lună de iarnă sunt malt mai ridicate decât în mod normal, dacă au apărut primele capturi în capcanele amplasate în lanurile de rapiţă, iar temperaturile au trend crescător, atunci este necesară efectuarea tratamentului chimic pentru combaterea acestui dăunător, conform recomandărilor, la 8 zile de la prinderea primilor adulţi în capcane. Sigur, este foarte posibil ca atunci când vrei să faci tratamentul să vină o ploaie, să nu poţi intra în câmp cu utilajele, apoi vremea să se încălzeacă brusc, iar când se poate intra în câmp, să fie prea târziu.

Pagubele sunt vizibile tardiv...

Este din ce în ce mai dificil, mai ales în contextul actualelor schimbări climatice, să „nimereşti” fereastra optimă în care se poate efectua tratamentul pentru combaterea chimică a gărgăriţelor silicvelor de rapiţă. Spre deosebire de dăunătorii din toamnă ai rapiţei, cum ar fi puricii (Phyllotreta spp. şi Psylliodes chrysocephala), larvele viespii rapiţei (Athalia rosae) sau larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), care sunt foarte vizibili pe plantele de rapiţă şi, mai ales, al căror atac este foarte vizibil (ciuruiri ale frunzelor, plante cu frunze scheletuite, plante uscate), gărgăriţele tulpinilor care apar primăvara devreme sunt mult mai „ascunse”. Adulţii nu se observă foarte uşor, mai ales că plantele de rapiţă sunt încă mici. Doar un ochi avizat ar putea să recunoască rosăturile produse de către adulţi sub forma unor perforaţii. De asemenea, nu avem cum să observăm larvele care se găsesc în tulpină. Numai dacă am secţiona tulpinile am putea să observăm prezenţa larvelor şi a galeriilor în tulpini.
De asemenea, urmările atacului larvelor nu prea sunt vizibile. Un ochi avizat ar vedea plante care ramifică bogat, cu creşterea stagnată, care nu formează silicve sau acestea sunt seci. De cele mai multe ori, principalul efect al atacului se vede... înainte de recoltare, atunci când avem ghinionul ca lanul de rapiţă să fie „vizitat” de vijelii. Aici iar intervine încălzirea globală şi efectele ei, una dintre consecinţe fiind creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenlor meteo extreme, cum ar fi vijeliile de la începutul verii, taman atunci când trebuie să recoltăm rapiţa.
În mod normal, dacă nu efectuăm corect primul tratament în primăvară pentru combaterea adulţilor hibernanţi ai gărgăriţei tulpinilor, pagubele produse de către larvele acestei specii pot varia între 50 şi 100%. Cu cât populaţia acestui dăunător este mai ridicată, cu atât pagubele pot fi mai ridicate. Aici intervine încă o dată un efect al încălzirii globale, şi anume ierni mai uşoare decât cele cu care eram obişnuiţi, cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal, ceea ce înseamnă şansa ca mai mulţi dăunători să treacă cu bine de sezonul rece, iar primăvara devreme să avem o populaţie de dăunători mai mare decât în mod normal. Un alt factor care a favorizat creşterea populaţiei gărgăriţelor tulpinilor a fost şi creşterea suprafeţei cultivate cu rapiţă.

 

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ ESTE O REALITATE ÎN CÂMP

Încălzirea globală vine cu provocări foarte mari pentru cultivatorii de rapiţă. Dacă au reuşit să treacă cu bine de problemele din toamnă, cauzate de lipsa de precipitaţii, dacă plantele de rapiţă au trecut cu bine de sezonul rece, urmează provocările „entomologice” încă de la început de primăvară. Numai că începutul primăvarii nu mai corespunde cu data de calendar; de cele mai multe ori primăvara este mult mai timpurie, deşi acum doi ani am avut o iarnă adevărată şi la mijloc de martie.
De asemenea, „fereastra” în care putem aplica tratamentul pentru combaterea chimică a acestui dăunător este din ce în ce mai scurtă, iar dacă o ratăm, avem toate şansele să înregistrăm pagube ridicate din cauza atacului larvelor acestor dăunători, mai ales că vijeliile dinaintea recoltării pot să fie mult mai puternice, tot din cauza încălzirii globale.


VOR MAI RISCA FERMIERII CU RAPIŢA?

Fermierii se întreabă dacă este rentabil să mai cultive rapiţă sau nu, în codiţiile atacului imprevizibil al dăunătorilor. Atât timp cât rapiţa are un preţ atractiv de valorificare, mulţi fermieri vor risca an de an cu această cultură, mai ales că este prima care aduce bani în fermă (asta când recoltarea rapiţei nu se suprapune cu cea a grâului). Ce ar fi de făcut pentru scăderea riscului unui atac al gărgăriţei tulpinilor primăvara devreme? Monitorizare, monitorizare, monitorizare şi iar... monitorizarea lanului. După ce se amplasează capcanele entomologice, acestea trebuie monitorizate şi mai abitir decât în anii trecuţi, chiar şi de două ori pe zi! Ele ne oferă informaţii vitale despre zborul acestor dăunători şi, pe baza acestor informaţii, putem lua cele mai bune decizii pentru aplicarea tratamentului de combatere chimică a gărgăriţelor tulpinilor.
Dacă trecem cu bine de aceste provocări, de la începutul primăverii, şansele de a obţine un profit frumuşel sunt din ce în ce mai ridicate.


Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

Vizualizat: 1025 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?