Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Iarna blândă nu face casă bună cu agricultura

Publicat: 28 februarie 2020 - 11:03
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pentru agricultură, vremea ”bună”, în unele zile chiar primăvăratică, poate fi un dezastru, mai ales în condiţii de secetă severă.

La mijlocul lunii februarie, gradul de aprovizionare a solului cu apă era extrem de scăzut în multe ferme. În unele zone, temperaturile ceva mai ridicate au favorizat uşoare revigorări ale plantelor, respectiv pornirea timpurie în vegetaţie a culturilor însămânţate în toamnă.

Iarna blândă nu face casă bună cu agricultura_b

GALAŢI

„Încercăm să conservăm puţina apă din sol!”

La Agrimat Matca, culturile de toamnă nu au mai avut o stare de vegetaţie atât de bună ca acum. „La data de 1 octombrie 2019 a venit o ploaie de vreo 70-80 de litri/mp. Apoi vremea a fost favorabilă, astfel încât grâul a răsărit şi a înfrăţit. Rapiţa a fost semănată între 15 şi 25 august, pe o suprafaţă de aproape 800 hectare. Nimeni nu i-a dat nici o şansă, dar au venit precipitaţiile la timp. În cele din urmă, stadiul de vegetaţie a culturii de rapiţă este aproape de optim şi avem speranţe că va trece destul de bine peste iarnă! Iar dacă ieşim în primăvară cu bine, va fi meritul specialistului. Culturile de orz, grâu şi triticale arată bine la această oră. Sigur, că ne dă speranţe să ajungem în primăvară cu o stare de vegetaţie bună. Ne-am dotat, avem capacitate de lucru în vârf de campanie, căutăm să prindem momentul optim la executarea lucrărilor”, ne-a declarat inginerul Gavrilă Tuchiluş, directorul Agrimat Matca, unul dintre fermierii de succes din agricultura românescă.

Iarna blândă nu face casă bună cu agricultura_b
În urmă cu un sezon, în 2019, producţiile obţinute au fost mici. „Am făcut 50 la sută din producţia de porumb, obţinând doar 5 tone la hectar. A trebuit să cumpăr fân pentru cele peste 1.300 de vaci de la un fermier din judeţul Braşov. Este imposibil să fii performant aşa. E foarte important ca apa puţină pe care o avem s-o conservăm, s-o folosim la maxim. Să luăm hibrizii şi soiurile cele mai rezistente la secetă, să semănăm cât mai devreme, să dispunem de o paletă mai largă de hibrizi care rezistă la secetă şi la arşiţă”, a explicat Gavrilă Tuchiluş.
Când este secetă, la Agrimat nu se întoarce brazda, iar numărul trecerilor cu utilajele în câmp este cât mai redus.

Iarna blândă nu face casă bună cu agricultura_b

Dotări de milioane de euro

În fermă, dotările sunt de ultimă generaţie şi au costat câteva milioane bune de euro, începând cu maşinile şi utilajele agricole şi terminând cu capacităţile de depozitare a recoltei şi cu modernizarea sectorului zootehnic. Ferma de vaci trece printr-un proces de reabilitare. Au fost ridicate două grajduri moderne pentru cele 1300 de animale. O atenţie deosebită este acordată managementului dejecţiilor. Din cele două adăposturi, acestea trec prin canalul colector într-o staţie de selectare. Partea solidă se stochează pe o platformă betonată, iar cea lichidă va fi dirijată spre două lagune cu o capacitate totală de aproape 20.000 de mc. „În 39 de ani de producţie vreau să vă spun că de două ori am făcut zece tone la hectar de porumb, atunci când a plouat la timp! Sunt «accidente» când obţinem recoltele astea mari”, a susţinut fermierul.

Iarna blândă nu face casă bună cu agricultura_b

BRĂILA

Culturile suferă din pricina secetei

„Din cauza condiţiilor climatice, nu putem să spunem că este o stare de vegetaţie prea bună, pentru că cerealele păioase suferă la momentul de faţă de secetă. De asemenea, au mai fost şi nişte atacuri de boli pe alocuri, dar sperăm să avem ceva precipitaţii, pentru ca semănăturile de toamnă să îşi revină. Nu-i o situaţie foarte alarmantă, dar temperaturile pozitive nu sunt foarte bune pentru culturi”, a apreciat Daniela Trifan, directorul SCDA Brăila.
La staţiunea brăileană au fost semănate 1.200 ha cu orz pentru sămânţă, 560 ha cu grâu pentru consum şi 144 ha pentru sămânţă, 233 ha cu rapiţă de consum şi 150 de hectare de lucernă. Este vorba despre întreg terenul intrat cu asocierile în participaţiune, nu doar suprafaţa de la cercetare.
„În primăvară intenţionăm să înfiinţăm cultura porumbului pe 596 de hectare, floarea-soarelui pe 620 ha, soia pe 202 ha, orez pe 10 ha şi sparcetă pentru sămânţă pe 20 de hectare”, a precizat directorul staţiunii.
Anul trecut, SCDA Brăila şi-a dotat sistema de maşini şi utilaje agricole cu un nou tractor, un combinator şi mai multe maşini de tocat. De asemenea, în perioada imediat următoare unitatea de cercetare va face angajări, fiind scoase la concurs 38 de posturi.

TULCEA

„Îmi fac griji pentru semănăturile de toamnă!”

În apropiere de Tulcea, în zona Mineri-Somova, tânărul fermier Petrică Munteanu lucrează 400 hectare de teren, mare parte preluat cu contract de arendă. În toamna trecută a însămânţat grâu pe 200 ha şi rapiţă pe 50 ha. „Am intrat în toamnă cu o lipsă acută de apă în sol şi din această cauză îmi fac griji pentru culturi. Pregătirea patului germinativ s-a făcut cu mare greutate, nu a fost realizată o lucrare de calitate din cauza bolovanilor. Am avut o răsărire cât se poate de bună, dar fiind foarte cald, au apărut şi bolile; a trebuit să intervenim cu tratamente încă din toamnă”, ne-a declarat fermierul. Acesta a folosit un fungicid simplu pe bază de tebuconazol şi un îngrăşământ foliar aplicat pe frunză, pentru ca plantele să treacă mai bine peste perioada de stres.

Floarea-soarelui, o cultură cu probleme?!

Petrică Munteanu aşteaptă ploile din această lună, aşa cum au anunţat meteorologii. În zona unde are terenul nu sunt irigaţii. „Am emoţii cu semănăturile de toamnă, mi-e teamă că nu vom putea aplica azotul în primăvară. Sunt pregătit să administrez 300 kg/hectar în două etape; vom fertiliza doar dacă solul va avea suficientă umiditate”, a precizat cultivatorul.
Fermierul tulcean a susţinut că este axat pe cultura de porumb pe considerentul că se pretează cel mai bine la terenurile de lângă municipiul Tulcea. În primăvară va semăna mai bine de 100 hectare cu hibrizi timpurii. Floarea-soarelui nu cultivă deoarece „lasă terenul foarte sărac în nutrienţi şi nici preţurile nu sunt suficient de bune pe piaţa de achiziţie”.
„În sezonul trecut, am întors jumătate din suprafaţa de 200 hectare cultivată cu grâu! Seceta şi-a spus cuvântul. Am semănat porumb, s-a uscat terenul şi cultura nu a mers prea bine. Au fost cheltuieli suplimentare care au cântărit destul de greu în balanţă. E o zonă fără irigaţii, stăm la mâna lui Doamne Doamne! Însă noi, fermierii, suntem optimişti, privim cu mai multă speranţă în acest an agricol”, a concluzionat Petrică Munteanu.

BUZĂU

Campania de revizii şi reparaţii

Pentru fermierii buzoieni, acest sezon de producţie agricolă pare să fie unul promiţător. Anul acesta este cu totul diferit. Au fost precipitaţii căzute în toamnă care au aprovizionat solul cu suficientă apă. În tot judeţul, grâul este răsărit în proporţie de aproape 80 la sută. De asemenea, rapiţa pe suprafaţa semănată este răsărită aproape în totalitate şi sunt semnale că nu va mai fi întoarsă ca în anii trecuţi, când din 15.000 de hectare, doar o treime a mai rămas până la recoltare.
În ferma inginerului Ştefan Ginerică, maşinile şi utilajele se găseau în plin proces de revizii şi reparaţii. Abia se întorsese din Franţa de unde cumpărase un tractor de mare putere. Cultivatorul se pregătea să fertilizeze cu îngrăţăminte azotoase în luna martie culturile de grâu şi rapiţă.
„Nu avem prea mult de muncă, deoarece maşinile şi utilajele agricole sunt aproape noi. Aştept cu încredere campania agricolă de toamnă. Am aprovizionat din timp seminţele, îngrăşămintele şi motorina. Am mari speranţe în ceea ce priveşte culturile de porumb şi floarea-soarelui care în ultimii ani mi-au dat producţii frumoase”, ne-a declarat fermierul buzoian.

Gavrila Tuchilus_b
Gavrilă Tuchiluş: “Nu mai poţi fi performant cu 3.800 kg de grâu la hectar sau cu două tone de rapiţă la hectar! Este imposibil!”


Articol publicat în revista Ferma nr. 3/252 (ediţia 15-29 februarie 2020)

Vizualizat: 3627 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?