Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Iarba proaspătă de pajiște

Publicat: 21 mai 2017 - 17:09
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

• cum scoatem cel mai bun lapte din pășune? 

Iarba proaspătă de pajiște este un furaj complex din punct de vedere al calității și cel mai eficient dintre sortimentele de furaje cunoscute (de 2,5 ori mai ieftin față de porumbul însilozat sau de trei ori față de iarba însilozată). Însă realizarea acestui deziderat este condiționată de o bună gestionare a modului de folosire a pajiștilor, ce reprezintă resursa naturală de hrană animală cea mai importantă în zonele rurale.

Una dintre cauzele principale ale degradării (mai ales de natură floristică) a pajiștilor permanente din țara noastră o constituie pășunatul liber extensiv sau continuu, prin prezența permanentă a animalelor pe toată suprafața de pajiște. În aceste condiții în care încărcătura de animale nu este controlată, se creează zone suprapășunate, unde speciile de plante valoroase se epuizează până la dispariție, sau zone subpășunate, unde proporția de refuzuri (resturi de vegetație neconsumată) este foarte ridicată. Această situație a redus drastic, în ultimii 20-30 de ani, biodiversitatea pajiștilor permanente, prin înlocuirea unor specii cu valoare nutritivă ridicată cu numeroase specii indezirabile (buruieni) sau invazive, a căror evoluție în timp este greu de anticipat.

Pășunatul în exces înseamnă producție mai mică de lapte
În timpul pășunatului prin rotație, animalele rămân pe pășune 4-6 zile, timp suficient pentru consumul masei verzi existente. Dacă utilizarea unei parcele durează mai mult timp, producția de lapte scade în următoarea proporție: după două zile de pășunat, producția de lapte este maximă (100%); după patru zile, scade la 95%; după 6 zile, la 90%; după 8 zile scade la 85%. Reducerea producției de lapte este determinată de scăderea producției de masă verde spre sfârșitul perioadei de refacere a plantelor după pășunat, care variază în cazul pajiștilor permanente între 35 și 40 de zile. În medie, cantitatea de masă verde ce se realizează zilnic în perioada de refacere este de: 40 kg/ha în prima săptămână, 50 kg/ha în a doua, 60 kg/ha în a treia, 65 kg/ha în a patra, 70 kg/ha în a cincea, 80 kg/ha/zi în a șasea, 75 kg/ha în a șaptea și 70 kg/ha/zi în a opta săptămână.
Intrarea animalelor în parcela de pășunat se efectuează în faza optimă de creștere a plantelor, când înălțimea acestora este între 15 și 18 cm, când o vacă pășunează zilnic circa 70 kg de iarbă proaspătă, față de numai 30-40 kg consumate când înălțimea plantelor depășește 20 cm. După cele 4-6 zile de pășunat, înălțimea plantelor trebuie să rămână de cel puțin 5 cm, pentru ca refacerea vegetației să se realizeze într-un timp optim, în vederea începerii unui nou ciclu de pășunat.

Vaca la pasune
Pentru estimarea producției de masă verde a unei pajiști, se poate aplica următoarea relație:

P (kg/ha) = (Hi-Hs) x 1000 x 0,75

în care:
• Hi - înălțimea ierbii în momentul intrării la pășunat;
• Hs - înălțimea ierbii la sfârșitul pășunatului (de regulă Hs este de cel puțin 5 cm);
• 1000 - cantitatea de masă verde (kg/ha), estimată a se realiza la 1 cm creștere în înălțime a plantelor;
• 0,75 - coeficient pentru aprecierea proporției de pierderi de producție (25%).
Iarba pășunată de animale are o valoare alimentară ridicată, dacă este folosită la momentul optim de creștere și de dezvoltare și în cantități suficiente. În condiții normale de exploatare, se obțin producții de lapte de 22-25 kg/zi/vacă, cu un supliment scăzut de furaje concentrate. Studiile au arătat că laptele și carnea produse pe pajiște prezintă calități nutriționale și organoleptice cu mult superioare altor sisteme de furajare a animalelor.

 

CU PĂȘUNATUL RAȚIONAL AVEȚI NUMAI DE CÂȘTIGAT
Folosirea de către crescătorii de animale a sistemului de pășunat prin rotație, pe parcele, are o serie de avantaje:
- menținerea unui echilibru floristic optim al pajiștii;
- ameliorarea autonomiei alimentare și maximizarea performanțelor animalelor;
- creșterea producției și a calității furajului de pajiște;
- reducerea gradului de îmburuienare și a refuzurilor;
- limitarea apariției unor boli transmisibile la animale în timpul pășunatului;
- realizarea unui raport optim între cantitatea disponibilă de furaj și numărul de animale;
- repartizarea uniformă a animalelor pe suprafața de pajiști pentru a preîntâmpina suprapășunatul;
- echilibrarea perioadelor de pășunat cu timpul necesar pentru întreținerea și regenerarea plantelor din pajiște după pășunat.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

 

 

 

 

 

 

 

Vizualizat: 704 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?