Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Grâul şi nevoia de frig

Publicat: 24 martie 2019 - 09:54
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Subiectul acestui articol a mai fost abordat de noi în paginile acestei reviste în vara anului 2017. Noi am considerat ca fiind un moment potrivit de a vă oferi informaţii utile pentru luarea deciziilor corecte în anul agricol care urma să înceapă. Însă realitatea a arătat că momentul ales a suferit prin oportunitate (ca şi alte chestiuni mai actuale despre care ni se spune mereu că nu sunt oportune). 

Apreciem aceasta prin prisma faptului că am fost întrebaţi ce se întâmplă cu grâul nerăsărit sau dacă se mai poate semăna grâu.

Foto 1 - Soiurile semănate în 26 noiembrie au răsărit în luna martieClick pe poza pentru galerie!

Procesul de vernalizare şi formarea producţiei
Alături de alte specii de plante cultivate, pentru a diferenţia organe florale, majoritatea (nu toate) soiurilor de grâu de pe piaţa internă au nevoie de temperaturi scăzute. Procesul poartă numele vernalizare sau iarovizare. Temperaturile nu trebuie să fie neapărat negative. Pot fi şi de 1-2 grade peste 0, însă durata perioadei cu astfel de temperaturi trebuie să fie mai lungă.
Ipoteza din manuale este că numai la temperaturi reduse plantele de grâu sintetizează un hormon, vernalină (încă nedetectat), în prezenţa căruia are loc inducţia primordiilor florale în planta de grâu. Cărţile mai spun că acest hormon poate fi sintetizat de plante imediat după răsărire. Însă din cele constatate de noi emitem ipoteza că este posibil ca acest hormon (dacă există) să fie prezent în bob încă de la recoltare. Sau alta este cauza care determină inducţia florală.
Dincolo de orice speculaţii, realitatea este că majoritatea soiurilor de grâu din piaţă au nevoie de frig pentru a da producţie. Din punct de vedere al nevoii de frig, soiurile se pot grupa în:
- soiuri tipice de toamnă, la care nevoia de frig este mai mare. În general, aceste soiuri au potenţial mare de producţie şi potenţial mediu de calitate. Se seamănă la începutul epocii optime;
- soiuri de toamnă-iarnă - se seamănă la mijlocul şi la finalul epocii optime;
- soiuri de iarnă - pot fi semănate la depăşirea epocii optime;
- soiuri tipice de primăvară, la care nevoia de frig este foarte redusă. În general, aceste soiuri au potenţial mediu de producţie şi potenţial mare de calitate. Se seamănă la desprimăvărare;
- soiuri umblătoare, la care nevoia de frig este, de asemenea, redusă. Pot fi semănate şi toamna, şi la desprimăvărare.

Cum ştim cu certitudine cum se comportă soiul pe care dorim să-l semănăm?
Ei, aici e problema, că nu prea ştim din informaţiile disponibile. În toamna anului 2016 semănatul în câmpul de experienţă al Şcolii de Soiuri l-am făcut la 26 noiembrie, în condiţii foarte dificile. Nu am putut semăna toate soiurile colectate. Solul a fost mereu rece şi umed, astfel că plantele au răsărit la începutul lunii martie (foto 1). În sol sămânţa nu a fost nici măcar germinată. Totuşi, toate soiurile au înspicat şi au dat producţie.
Rămânând sămânţă nesemănată, la data de 23 februarie 2017 am mai semănat 28 de soiuri de grâu, direct în arătură (foto 1a). Acum lucrurile s-au schimbat, soiurile având reacţii individuale diferite. În colajul de imagini exemplificăm prin câteva situaţii, însoţite de unele concluzii în cele ce urmează.
În foto 2 şi foto 2a, în situaţia semănării la desprimăvărare diferenţierea de spice a fost moderată, dar legarea de boabe a fost redusă. Producţia a fost 35% din cea obţinută la semănatul în toamnă. Coacerea a fost mult decalată.
În foto 3 şi foto 3a, în cazul semănării la desprimăvărare diferenţierea de spice a avut loc bine. Producţia a fost 72% din cea obţinută la semănatul în toamnă. Coacerea a fost decalată.
În situaţia din foto 4 şi foto 4a, în cazul semănării la desprimăvărare diferenţierea de spice a avut loc bine. Producţia a fost 74% din cea obţinută la semănatul în toamnă. Coacerea a fost aproape simultană - soi de grâu umblător.
În cazul prezentat în foto 5 şi 5a, la semănatul la desprimăvărare diferenţierea de spice a fost redusă. Producţia a fost 27% din cea obţinută la semănatul în toamnă. Coacerea a fost decalată.
În foto 6 şi 6a, în cazul semănării la desprimăvărare diferenţierea de spice a fost aproape inexistentă, iar spicele formate nu au legat boabe. Producţia - 0.
În situaţia din foto 7 şi foto 7a, în cazul semănării la desprimăvărare diferenţierea de spice nu a avut loc. Producţia a fost 0.

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217


CÂTEVA CONCLUZII
• Reacţia soiurilor este individuală. Riscul este mai mare la soiurile tardive, dar nu este eliminat nici la soiurile timpurii sau semitimpurii;
• La semănatul din toamnă, chiar cu răsărire la desprimăvărare, toate soiurile au fructificat şi au dat producţii bune;
• Dacă aveţi posibilitatea, semănaţi grâul din toamnă, chiar dacă este secetă şi va răsări în cursul iernii sau la desprimăvărare.
Vă dorim vreme şi vremuri bune!

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/229 (ediţia 1-14 februarie 2019)

Vizualizat: 526 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?