Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Graba strică treaba

Publicat: 05 ianuarie 2020 - 13:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În toamna anului 2018, din cauza secetei au fost compromise suprafeţe mari de rapiţă. În noul sezon, doar acest aspect a contat în decizia de semănat din toamna acestui an. Ce a fost cu doi sau trei ani înainte a fost dat uitării. În consecinţă, graba la semănat a fost generală, pentru a prinde ploile prognozate pentru sfârşitul lunii august. Iar acum rapiţa este foarte avansată în vegetaţie.

Este un exemplu de decizie luată exclusiv pe baza deprinderilor, fără a ţine cont de situaţia concretă. Iată cum experienţele se înrădăcinează atât de puternic în mintea omului, încât formează instincte care determină luarea unor decizii în care raţiunea aproape că este scoasă din ecuaţie.

Foto 1 - Rapiţă semănată în decada a treia a lunii augustClick pe poza pentru galerie!

Fenofaza ideală pentru iernare
Observăm în foto 1 cât de avansată este în vegetaţie rapiţa, şi aceasta nu este cea mai dezvoltată cultură pe care am văzut-o în această perioadă.
Pentru a trece peste iarnă, plantele de rapiţă este bine să fie în fenofaza optimă de 8 frunze şi să aibă grosimea la colet de 8-10 mm (cam cât un creion). Este evident că plantele din foto 1 sunt mult mai mari şi toamna a fost secetoasă. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar mai fi fost o ploaie serioasă?
În luarea deciziei de a începe devreme semănatul rapiţei speranţa se pune în inhibitorii de creştere. Numai că se pune prea multă speranţă. Iar dacă este evident că plantele au toate condiţiile de a creşte prea mari, de ce nu se aplică din timp inhibitorii de creştere? Pentru că la aplicări tardive fie efectul inhibitorilor va fi redus, fie va trebui mărită doza de produs (şi, implicit, stresul pentru plante).
Sunt şi situaţii în care rapiţa a fost semănată mai târziu, chiar la limita apreciată de noi ca fiind ultimul vagon din ultimul tren (foto 2, semănat la 15 septembrie). Iar ploaia prognozată a venit mai târziu, astfel că rapiţa a răsărit pe 6-7 octombrie. Au fost ceva emoţii, însă acum situaţia este în regulă, plantele fiind aproape de fenofaza ideală pentru iernare, însă mai avem perioadă de vegetaţie. Intenţia a fost să semănăm după ploile de la sfârşitul lunii august, însă acestea nu au venit în zona în discuţie.
Greu cu luarea celei mai bune decizii la semănatul rapiţei!

Semănătoarea adaugă pământ
Cultura din foto 2 a fost semănată cu o semănătoare nouă, pneumatică, cu brăzdare cu discuri şi cu roţi de tasare. Câmpul de experienţă din aceeaşi parcelă (foto 3) a fost semănat cu o semănătoare veche de 50 de ani, cu brăzdare patină şi cu plasă de lanţuri. După semănat, câmpul de experienţă a fost tăvălugit. Surpriza este că rapiţa este mai dezvoltată acolo unde a fost semănată cu semănătoarea veche (foto 4, comparativ). Însă diferenţa este vizibilă numai dacă ai o comparaţie. Deci sămânţa nu ştie cu ce semănătoare o încorporezi în pământ! Dar care să fie explicaţia? Noi am bănuit că adâncimea de semănat. Deoarece, constructiv, semănătoarea nouă adaugă pământ peste adâncimea reglată. Ipoteza am testat-o în câmpul de experienţă cu grâu (foto 7), unde am suspendat unele componente din partea de mijloc a semănătorii. În zona cu componentele suspendate grâul a răsărit mai repede şi mai uniform. Situaţia este mult mai vizibilă în teren.

Cu erbicidele nu este bine să te joci
Extrapolarea unor ipoteze este bine să fie testată în prealabil pe suprafeţe mici. În foto 5 vedem evoluţia unei culturi de rapiţă care a fost erbicidată în postemergenţă cu erbicide pentru preemergenţă. Da, unele erbicide sunt selective şi în preemergenţă, şi în postemergenţă timpurie. Şi noi am erbicidat câmpul de experienţă în postemergenţă timpurie. Însă nu orice erbicid poate fi aplicat şi în postemergenţă timpurie, chiar cu riscul de a rămâne pe stoc.
În fotografie se poate observa şi translocarea erbicidului în plantele de rapiţă. Este interesant de observat că, totuşi, plantele de rapiţă au continuat creşterea. Şi după mai bine de o lună de la erbicidare în câmp sunt plante de rapiţă cu frunze necrozate (foto 5, medalion), dar şi plante de rapiţă cu simptome foarte slabe de fitotoxicitate (foto 6), biotipuri care ar putea constitui o bună sursă de toleranţă la erbicide.
Detaliile chiar fac diferenţa! Şi este bine ca ele să fie observate şi înţelese. În foto 8 se observă că răsăritul culturii de grâu se corelează cu particularitatea pregătirii terenului, nu cu direcţia de semănat. Şi se mai poate observa ce spuneam anterior: semănătoarea adaugă pământ. La o adâncime reglată de 3 cm a rezultat o adâncime reală de 5-6 cm.
Vă dorim vreme şi vremuri bune.

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217


Articol publicat în revista Ferma nr. 21/248 (ediţia 1-14 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 2281 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!