Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

GLIFOSATUL, între ştiinţă şi manipularea mediatică

Publicat: 10 aprilie 2018 - 00:56
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Spre final de an 2017, timp de două săptămâni m-am aflat într-o localitate din sudul Franţei, ocazie cu care am putut să văd la faţa locului cum este pusă problema, în mass-media locală, referitor la subiectul pesticidelor candidate la înlocuire.

Am aflat că de câteva luni, aproape zi de zi, la diferite canale de televiziune sau posturi de radio se discută despre glifosat. În data de 4 decembrie, spre exemplu, la postul de televiziune TF1, ştirile de la ora 20:00 au difuzat un reportaj de câteva minute referitor la acest subiect. Mărturisesc că după ce am văzut reportajul, am început să îmi pun întrebări referitoare la profesionalismul reporterilor francezi. Aveam pretenţii mai mari de la un asemenea post TV, dar se pare că reporterii francezi comit aceleaşi erori de documentare la fel cum se mai întâmplă cu reporterii de pe plaiurile mioritice.

GLIFOSATUL_b

Dezinformare prin omisiune
Concret, reportajul începea cu prezentarea unui fermier francez care cultivă grâu, rapiţă şi porumb. Acesta spunea că interzicerea glifosatului i-ar reduce profitabilitatea. Ce nu s-a spus în reportaj a fost faptul că glifosatul se aplică pe mirişti, nu pe culturi, fiind un erbicid neselectiv. Văzând reportajul, cineva care nu este de specialitate ar avea impresia că glifosatul se aplică pentru combaterea buruienilor problemă din culturi, când plantele de cultură sunt în perioada de vegetaţie, lucru care ştim că este imposibil (cel puţin ar trebui să ştim).
Apoi, în reportajul respectiv se mai spunea că fermierii, chiar dacă sunt împotriva retragerii glifosatului, ar trebui să aplice o rotaţie a culturilor şi să introducă în asolament o leguminoasă, aşa ar scăpa de buruienile problemă!? Apoi a urmat o gafă de proporţii, în reportaj specificându-se că ar exista o alternativă mai puţin toxică la glifosat, un produs bio, dar încă neomologat! Am deduce de aici că glifosatul este toxic!? Pe ce bază se spune acest lucru la ştirile difuzate de o televiziune cu mare audienţă şi la o oră de vârf?
În alt reportaj s-a menţionat că Franţa va efectua în următorii ani studii referitoare la cantitatea de pesticide care se răspândeşte pe calea aerului în timpul pulverizării aeriene (inclusiv glifosatul).
Aceste enormităţi sunt o mică mostră din ceea ce văd şi aud francezii la radio sau la televizor. Ce nu se spune în mass-media este faptul că studiile realizate de Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) au ajuns la concluzia că glifosatul nu este cancerigen. Practic, cele două agenţii au evaluat pozitiv glifosatul. În cadrul EFSA şi ECHA lucrează unii dintre cei mai buni specialişti în domeniu, cu experienţă îndelungată. Dar concluziile cercetărilor lor nu au nici un ecou în mass-media. Şi se pare că de aceste cercetări nu prea ţine cont nici factorul politic european, care înclină spre a ajunge la un compromis!?

Societatea modernă beneficiază din plin de progresul tehnologiei
Suntem în anul 2018, tehnologia a făcut progrese remarcabile, în toate domeniile cotidiene. În primul rând, tehnologia informaţiei şi a comunicării, avem dispozitive de tip smartphone sau iphone, avem tabletă, laptop etc. Suntem conectaţi la tot ce se întâmplă în lumea asta, informaţiile circulă cu viteza luminii şi pot ajunge în orice colţ al lumii, cu singura condiţie să fie o conexiune la internet. Şi în agricultură progresul tehnologic este unul extraordinar, tractoarele şi maşinile agricole sunt dotate cu calculator de bord şi cu GPS, din ce în ce mai mulţi fermieri practică o agricultură de precizie, în care se ştie exact câte boabe ai semănat, ce cantitate de pesticide ai administrat etc. Fermierul poate să vadă flota de tractoare şi de maşini agricole, de la distanţă, cu ajutorul dispozitivelor de tip smartphone, poate să ştie exact consumul de motorină, pesticide, seminţe etc.
Şi cercetarea agricolă a beneficiat din plin de progresul tehnologiei. În ţările dezvoltate, acolo unde există resurse financiare pentru acest domeniu de activitate, cercetătorii beneficiază de cele mai noi şi mai moderne instrumente de cercetare. În felul acesta, ei pot observa mai bine NATURA şi toate procesele ce au loc într-un ecosistem agricol, pot să observe care sunt consecinţele intervenţiei umane asupra mediului înconjurător etc. În Europa există o generaţie foarte bună de cercetători, care activează în diverse domenii ale cercetării agricole. Obiectul muncii acestor oameni este găsirea de noi soluţii tehnologice în beneficiul fermierilor, al consumatorilor şi al mediului înconjurător. Şi cu toate acestea, munca acestor cercetători nu este cunoscută publicului larg. Truda acestor oameni pasionaţi nu este popularizată în mass-media generalistă. Din contră, la televizor vedem informaţii trunchiate despre un subiect sau altul, cum ar fi de exemplu problema neonicotinoidelor sau a glifosatului.

Vocea cercetării n-are ecou mediatic
Atunci când sunt trecute cu vederea concluziile unor cercetări efectuate cu respectarea tuturor rigorilor ştiinţifice, societatea modernă are o problemă. Se pare că progresul tehnologiei nu a antrenat după el şi progresul înţelepciunii umane. Din contră, asistăm la o vânătoare modernă de vrăjitoare, unde pe post de răufăcători sunt glifosatul, neonicotinoidele şi celelalte substanţe active canditate la înlocuire. Şi fermierii, făuritorii de hrană sunt priviţi de către opinia publică drept vinovaţi. Nu susţin că toţi fermierii sunt sfinţi, mulţi fac greşeli, mai ales la aplicarea pesticidelor, dar faptul că societatea actuală a ajuns să îi privească pe cei care produc hrană ca pe nişte duşmani înseamnă că ceva… dă cu virgulă. Ba mai mult, faptul că în cele mai multe cazuri, fermierii se află la limita rentabilităţii şi că fără ajutorul subvenţiilor aceştia nu ar putea supravieţui, înseamnă că societatea noastră actuală, în ciuda progresului tehnologic, are o mare problemă. Evident, aceste lucruri nu se spun în mass-media. Aceasta este preocupată numai de vânătoarea de vrăjitoare, aşa cum se făcea în Evul Mediu. Aţi văzut vreodată să se aloce spaţii largi la ştirile difuzate la o oră de maximă audienţă despre pierderile pe care le-au suportat fermierii români din cauza atacului de Tanymecus dilaticollis? Aţi văzut la ştirile TV reportaje cu imagini, cu câmpuri de porumb distruse de atacul acestui dăunător? Nu, publicul vede numai informaţii şi imagini cu pierderile suferite de apicultori. Cu tot respectul pentru prisăcari, dar acest lucru nu reprezintă cumva o discriminare? Faptul că se acordă atenţie numai problemelor pe care le au apicultorii, în detrimentul dificultăţilor reale ale fermierilor? Nu activează şi unii şi alţii în acelaşi domeniu de activitate?
Aceasta este o mică mostră despre paradoxul societăţii moderne. O societate care beneficiază din plin de progresul tehnologiei, dar care ignoră munca cercetătorilor şi truda celor care îi pun în farfurie hrana cea de toate zilele.

 

FOTO: www.francetvinfo.fr

 

FORŢA MANIPULĂRII
Reportajele presei franceze despre neonicotinoide au adoptat aceeaşi abordare neprofesionistă. Când subiectul era la modă, în mass-media franceză erau difuzate zilnic ştiri referitoare la cât de periculoase sunt aceste insecticide, se arătau zilnic apicultori disperaţi care au avut pierderi mari de albine, fără a se verifica dacă este vorba de Sindromul Depopulării Coloniilor sau de alte cauze (de exemplu, cineva a tratat livada sau culturile agricole fără să anunţe apicultorii). S-a ajuns ca, la orice problemă pe care au întâmpinat-o apicultorii în Europa de Vest şi, ulterior, în Europa de Est, de vină să fie neonicotinoidele. La această concluzie se ajunge fără efectuarea unei cercetări, măcar sumară, a cauzei problemei, ci fiindcă aşa se spune la TV. În ultima perioadă, tot în mass-media franceză, foarte timid, s-a menţionat şi despre problema supraexploatării familiilor de albine, cu consecinţele care decurg de aici. Prea târziu însă, după ce în mentalul colectiv s-a instalat percepţia că vinovatul - neonicotinoidele - este cunoscut şi trebuie eradicat, chiar dacă cercetările făcute în toată lumea nu au ajuns la un numitor comun în această dilemă. De exemplu, nici până în ziua de astăzi nu se cunoaşte cu adevărat factorul declanşator al Sindromului Depopulării Coloniilor de albine. Nu s-a reuşit producerea pe cale experimentală, în laborator, a acestui fenomen.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 497 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agro Concept la Agromalim 2019 Hedere Oros Linamar la Indagra 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?