Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

GHEORGHE DELICOTE: Agronomia, ca o călătorie iniţiatică!

Publicat: 21 octombrie 2014 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Gheorghe Delicote, administratorul societăţii Taraverde din Brăila, dobrogean la origine, a împlinit 32 de ani de când s-a înfrăţit cu ogorul

Click pe poza pentru galerie!

După absolvirea Facultăţii a primit repartiţie la IAS Topraisar, unitate în care a muncit mai întâi ca ajutor, apoi ca şef de fermă, timp de 18 ani. Din anul 2000 paşii l-au dus către zona Tecuciului - de unde este soţia - şi le-a dat un rost dealurilor sterpe ale Covurluiului. Gheorghe Delicote căpătase o bună experienţă în agricultură, dar ştia că-i lipseşte ceva pentru a se perfecţiona ca agronom. Aşa că a venit în Insula Mare a Brăilei, unde s-a împlinit profesional sub atenta coordonare a cunoscutului specialist Lucian Buzdugan. După câţiva ani, a urcat Terasa Brăilei, la Taraverde, pentru a face o agricultură performantă pe cel mai bun pământ al ţării.

 

Să înţeleg că întreaga carieră profesională v-a fost ca o călătorie iniţiatică?

Gheorghe Delicote: De mic copil mi-a plăcut să lucrez pământul. Tatăl meu a fost ani în şir şef de fermă şi mi-a sădit în suflet această sămânţă. Fără să îmi spună nimic, am urmat şcoala de agronomie şi am fost repartizat să lucrez pământurile dobrogene. La Topraisar, am acumulat foarte multă experienţă, am învăţat să mă bat cu natura. 

 

Şi aţi ieşit întotdeauna învingător?

Gheorghe Delicote: Aproape întotdeauna. Dobrogea este situată într-o zonă aridă, cu temperaturi de peste 40 de grade şi cu pământuri sărăcăcioase. Trebuia să irigăm cu motopompele zi şi noapte ca să producem câte 5-6 tone de grâu la hectar. În anul 1984 am obţinut recordul la fasole cu 3,2 t/ha, aproape dublu faţă de cât se producea în mod curent; la floarea-soarelui m-am apropiat de 4 t/ha, iar la porumb - 20 t/ha. Fermierii au uitat de soiurile româneşti, care sunt mult mai productive; nu ai să vezi ca un hibrid din afară să se compare cu un soi românesc creat special pentru pământurile noastre, pentru că el îţi oferă producţii constante an de an. 

Am venit în Insula Mare a Brăilei, în ţara dintre ape, unde pământurile diferă. Anii m-au plimbat prin trei judeţe - Constanţa, Brăila şi Galaţi - din trei provincii diferite. Pe unde m-au dus paşii, am făcut performanţă, dar am şi învăţat multe. Pentru mine agricultura este şi a fost mereu o nouă provocare, chiar mi-aş dori ca la apusul meu de carieră să lucrez şi pe meleagurile bănăţene. Exact cum spuneaţi, a fost o călătorie iniţiatică. 

 

Eşecurile m-au trezit la realitate

Aţi încercat gustul amar al eşecului? 

Gheorghe Delicote: Da, au fost încercări, dar am căutat să nu plec învins. Pot spune că într-un an mă bătea gândul să mă retrag din agricultură. În Dobrogea sunt frecvente rupturile de nori, aveam o solă de 400 ha cu orz Miraj. Intrasem cu formaţia de combine în lanul auriu la recoltat. Producţia evaluată era destul de bună pentru acele vremuri - 7.200 kg/ha. Au fost de ajuns 15 minute de ploaie (180 l/mp), ca să adun mai puţin de jumătate din recoltă. Aceasta se întâmpla în anul 1985. Am avut şi al doilea eşec şi pot spune că m-am trezit la realitate. A fost vina mea, scăpasem o solă de soia de 72 ha cu strugurel (Saxifraga adscendens) - o buruiană care încurcă la recoltat. Singura portiţă de salvare pe care am găsit-o atunci au fost zilierii care au smuls plantele de soia. Preţul de cost al culturii a fost foarte mare. Eu întotdeauna am tins spre fi în primele trei locuri, pe podium.

 

În IMB mi-am redescoperit pasiunea pentru rapiţă 

Şi aţi reuşit?

Cred că da! După Revoluţie, am lucrat în privat. Consider că a fost o alegere bună. Cultura care îmi place este rapiţa, am învăţat-o ceva mai târziu, te pune pe tine ca agronom la încercări multe, te invită să citeşti, să cunoşti tot ce apare nou în domeniu. De rapiţă, am fost îndrăgostit, cultivam soiuri româneşti care dădeau 1.800-2.500 kg/ha, la fermă reuşeam să scot ceva mai mult, 2,8-3,1 t/ha. Este o cultură pretenţioasă şi cea mai mare grijă este să faci toate tratamentele la timp; dacă nu ai reuşit, deja ai pierdut cultura. La rapiţă, niciodată nu trebuie să te grăbeşti, să nu o semeni aşa cum se întâmplă de multe ori în zona Munteniei. Perioada ei de însămânţat este 1-10 septembrie. Foarte mulţi colegi se grăbesc şi o pun în luna lui august. Rapiţa are un joc al ei, care te provoacă şi îţi spune: „trebuie să mă bagi în iarnă cu opt frunze deja formate!”. Multe lucruri le-am învăţat de la marele agronom Lucian Buzdugan în Insula Mare a Brăilei, rapiţa este cultura lui de suflet. Cândva, pe un anumit segment al carierei mele prefesionale, Lucian Buzdugan mi-a îndrumat paşii spre marea performanţă. În Insula Mare a Brăilei mi-am redescoperit pasiunea pentru a cultiva rapiţă şi floarea-soarelui, care sunt două culturi de suflet pentru mine. 

 

Agricultura cere sacrificii 

Aveţi regrete în viaţă?

Gheorghe Delicote: Încerc un sentiment de regret; nu trebuia să se distrugă IAS-urile. Apoi, singurul lucru ce mă apasă este că mi-am cam neglijat familia pentru profesie. Agricultura, ca şi performanţa, cere întotdeauna sacrificii, mi-am asumat un risc.

 

De ce v-au atras pământul, plantele? 

Gheorghe Delicote: Fiind copil de ţăran, am fost educat şi am învăţat să îndrăgesc pământul. El îţi oferă hrana, existenţa de zi cu zi. Dacă-i dai, îţi dă. Un pământ bun îţi cere el însuşi să-l lucrezi aşa cum trebuie, căci altfel te... „blesteamă!” Tata mi-a zis să am grijă de pământ tot timpul. Să nu-l vinzi niciodată, se ţine din neam în neam, din generaţie în generaţie! Eu le spuneam mai multor tineri aflaţi la începuturile profesiei: „nu vei fi niciodată un agronom adevărat până ce nu vei învăţa graiul plantelor, al pământului. Dacă vrei să-l înţelegi, du-te noaptea şi ascultă cum cresc grâul şi orzul, porumbul şi floarea; plantele cresc noaptea, nu ziua”. Eu am o vorbă: ”Mă pot certa cu toată lumea, dar cu Dumnezeu nu!” El, Dumnezeu, este undeva la mijloc între om şi pământ, mediază creator această relaţie.   

 

Aţi fi vrut să lucraţi în cercetare?

Gheorghe Delicote: Nu! Eu sunt un om al pământului, să-l simt sub tălpile mele, nu sun un om al laboratorului!

 

Vă urmează cineva din familie în profesie?

Gheorghe Delicote: Sigur, băiatul meu Stere Adrian Delicote, masterand la Mediu, o disciplină legată de profesiunea de agronom. Îi place ceea ce face; el va duce pe mai departe dragostea şi pasiunea de a munci pământul! Dar mai am un pariu cu mine însumi; spre apusul meu de carieră vreau să formez un tânăr agronom aşa cum numai eu ştiu, cum îndemna odată Seneca: „Învaţă, învăţând pe alţii!” Sau cum spunea un alt mare om de cultură: „Cel care dobândeşte cunoaşterea, dar nu o pune în practică, este ca acela care ară pământul, dar nu-l seamănă!”

Vizualizat: 1081 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!