Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Gestionarea reziduurilor de pesticide din alimente

Publicat: 16 noiembrie 2016 - 21:20
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Produsele de protecție a plantelor, denumite generic pesticide, sunt folosite pentru a proteja culturile de îmburuienare și de atacul bolilor și dunătorilor pe tot parcursul vegetației, cât și după recoltare. O posibilă consecință a utilizării neraționale a acestora poate fi prezența reziduurilor de pesticide în produsele agricole, ajungând astfel în alimente.

Conform definiției dată de EFSA (European Food Safety Authority - Info session on applications of pesticides - technical meeting with stakeholders on EFSA GD on residue definition for dietary risk assessment, Parma, 26 September 2016), reziduul este o cantitate infimă de substanță activă dintr-un pesticid care poate rămâne într-o cultură tratată.

Limita reziduală maximă admisă vs. limita de siguranță toxicologică
De exemplu, un reziduu de 0,1 mg/kg poate fi echivalent cu o muscă pe un camion de zece tone.
Utilizarea pesticidelor este autorizată numai după o evaluare amănunțită a riscurilor de către experți independenți care se asigură că orice reziduuri rămase după utilizarea corectă a produsului nu prezintă riscuri pentru sănătatea consumatorilor. Pentru a fi sigure pentru consumatori, se stabilesc niveluri maxime de reziduuri (Maximum Residue Levels-MRLs), determinate pe baza evaluărilor riguroase, științifice.
Nivelurile maxime de reziduuri reprezintă cea mai mare cantitate de reziduuri dintr-o substanță activă acceptată în produsele agricole alimentare atunci când pesticidele sunt aplicate corect, în conformitate cu bunele practici agricole. Nivelul maxim de reziduuri nu reprezintă limita de siguranță toxicologică. Limitele reziduale maxime admise (MRLs) sunt un standard de comercializare. Doza zilnică acceptabilă dintr-o substanță activă este cantitatea estimată de reziduuri care poate fi consumată în condiții de siguranță în fiecare zi pe tot parcursul vieții, aplicându-se un factor de siguranță de cel puțin o sută de ori mai mic decât nivelul la care se poate observa un posibil efect nociv. Mai concret: Pentru a ajunge la un posibil efect advers observabil, ar trebui ca o persoană să consume mai mult de 7000 de roșii (tomate) pe zi pe durata întregii vieți, acestea conținând reziduuri ale unui pesticid la nivelul maxim de reziduuri admise (MRLs).

UE testează anual peste 70.000 de mostre
În Uniunea Europeană, limitele maxime de reziduuri sunt stabilite de către Comisia Europeană, în urma unui proces de reglementare care implică Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Statele Membre. În Uniunea Europeană, anual, peste 70.000 de mostre de produse agricole sunt testate în vederea determinării conținutului de reziduuri, ca parte a programului UE de monitorizare a reziduurilor.
Prin Laboratorul Central Fitosanitar, și țara noastră derulează un program național anual de monitorizare a reziduurilor din plante. Rezultatele programului de monitorizare arată că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide în alimente la nivelul la care i-ar fi pusă în pericol sănătatea, iar Comisia Europeană, precum și EFSA, au confirmat în mod repetat că nivelul scăzut de reziduuri în produsele alimentare analizate nu prezintă riscuri pentru consumatori.
Rezultatele arată că 95% -97% din probele testate în ultimul raport anual de monitorizare a reziduurilor fie nu conțin cantități măsurabile de reziduuri, fie acestea sunt sub limita maximă de reziduuri și respectă nivelurile de pesticide permise pentru produsele alimentare în UE.
Cele trei-cinci procente care nu corespund pot exista din mai multe motive, de exemplu este posibil ca pesticidele să fi fost aplicate corect, dar să nu se fi respectat timpul de pauză de la aplicare până la recoltare sau să fi existat condiții climatice sau de cultură excepționale care nu pot fi acoperite de scenariile de testare la stabilirea MRLs.

AIPROM derulează programe de instruire a fermierilor
Pentru a minimiza aceste evenimente, industria de protecție a plantelor a instituit programe de formare specifice pentru fermieri și utilizatori, pentru a asigura utilizarea optimă în condiții de siguranță a pesticidelor. Proiectul de monitorizare a reziduurilor urmărește să sprijine fermierii în reducerea reziduurilor din produsele agricole prin promovarea principiilor de gestionare integrată a bolilor și dăunătorilor (Integrated Pest Management - IPM) și a bunelor practici agricole.
Pesticidele sunt sigure atunci când sunt utilizate în mod corespunzător și cu ajutorul lor se asigură accesul consumatorilor la un consum zilnic de fructe și legume ca parte a unei diete echilibrate. În Europa se produc cele mai sigure produse alimentare din lume, iar consumatorii trebuie să se bucure de aceast lucru fără nici o umbră de îndoială. Industria de protecție a plantelor ia în considerare foarte serios preocupările consumatorilor cu privire la reziduurile din alimente și, prin urmare, Asociația Europeană de Protecție a Culturilor - European Crop Protection Association (ECPA) a lansat un proiect dedicat gestionarii reziduurilor de pesticide, care contribuie la o agricultură europeană pe deplin durabilă într-o manieră care să răspundă așteptărilor consumatorilor.
Proiectul de gestionare a reziduurilor urmărește să sprijine fermierii prin instruirea acestora și prin promovarea principiilor IPM și a altor bune practici agricole ca instrument pentru reducerea reziduurilor din produsele agricole. Acest proiect este realizat împreună cu stațiunea experimentală Cajamar Caja Rural "Las Palmerillas", situată în inima regiunii de sere Almería din Spania. Cu un an în urmă, în octombrie 2015, ECPA a organizat o vizită pentru jurnaliștii din Statele Membre în zona de producție de sere și solarii pentru a observa modul de derulare a proiectului de gestionare a reziduurilor de pesticide. Din România au participat, la invitația AIPROM, doi jurnaliști.
Printre proiectele derulate de AIPROM cu scopul demonstrării bunelor practici agricole pentru utilizarea sigură și sustenabilă a pesticidelor se numără Proiectul SUI (Sustainable Use Inițiative) și TOPPS (Training Operators to Prevent Pollution from Point Sources). Ambele proiecte se bucură de sprijinul mediului academic, fiind derulate în parteneriat cu Universitatea de {tiințe Agricole și Medicină Veterinară Cluj. De curând, AIPROM a început colaborarea cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni - Argeș, în vederea înființării primei ferme demonstrative pentru practici sigure și sustenabile de utilizare a pesticidelor. Impreună vom fi capabili să abordăm cu succes problema reziduurilor de pesticide și să stimulăm încrederea consumatorilor în alimente.

Material furnizat de AIPROM
O parte din informațiile prezentate în acest articol au fost preluate din documentele Asociației Europene de Protecție a Culturilor (ECPA). AIPROM este membru cu drepturi depline al ECPA.

 

PRIMUL CONGRES EUROPEAN AL SORGULUI
Primul Congres European al Sorgului a fost organizat pe durata a două zile, 3 și 4 noiembrie 2016, de către Federația Națională a Producătorilor de Semințe de Porumb și Sorg din Franța, Confederația Europeană a Producției de Porumb, Institutul Sectorului Vegetal din Franța - Arvalis și Asociația Producătorilor de Porumb din România. De altfel, APPR a reușit să aducă acest eveniment în București.
Aproximativ două sute de invitați, dintre care o sută au venit din diferite țări ale Europei, inclusiv Ucraina și Rusia, s-au reunit la București să disece pe toate părțile avantajele acestei culturi supranumite și „cămila culturilor vegetale”. Pe lângă faptul că în actualele condiții climatice ca urmare a încălzirii globală, care au adus o frecvență mai ridicată a anilor cu secetă și în sudul Europei, sorgul poate fi o alegere pentru rotații cât mai diverse în aceste zone cu precipitații deficitare, trebuie subliniat faptul că această plantă aduce un procent semnificativ de proteină vegetală, apropiat de plante cum este soia. Sorgul se folosește la rețetele furajere și ca biomasă pentru biogaz, producerea de alcool și chiar în alimentație. Dar în România era cunoscut mai degrabă ca materie primă pentru mături.
Congresul a fost deschis de Achim Irimescu și a reunit numeroși specialiști din domeniu. Inclusiv fermieri români care deja cultivă sau au de gând să cultive pe viitor sorg. Evident, direct interesați de comunicările congresului. Comunicări despre care vă vom relata pe larg în numărul viitor al revistei. În România, conform datelor APIA, ar fi cultivate cu sorg aproximativ 15.000 ha. (Tudor CALOTESCU)

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 20 (181) din 15-30 noiembrie 2016

Vizualizat: 858 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga MASSEY FERGUSON 7722: Un tractor care lucrează în orice condiţii Brinkman - Let’s improve together
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?