Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Genetica de top este calea sigură spre profit

Publicat: 12 iulie 2018 - 11:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Am văzut destule în cei peste opt ani de când m-am alăturat echipei Ferma şi vreau să cred că mi-am format deja o părere destul de clară asupra a ceea ce înseamnă astăzi agricultura românească. Uneori însă am parte de anumite experienţe pe care pur şi simplu nu le pot încadra în vreun tipar. Aşa a fost şi vizita pe care am efectuat-o la mijlocul lunii martie a.c. în ferma lui Gheorghe Dume, din judeţul Călăraşi, unde am descoperit o altfel de realitate, mult mai dură şi mai greu de gestionat.

Practic, omul acesta face cultura mare în fosta orezărie de la marginea Olteniţei, iar rezultatele sale i-ar putea face invidioşi pe mulţi. Deşi este născut în Bihor, imediat după absolvirea facultăţii, acesta a ajuns prin repartiţie guvernamentală în Câmpia Bărăganului, chiar în buza Dunării. Cariera şi-a început-o, aşadar, ca inginer agronom la IAS Olteniţa, dar mai târziu avea să performeze în zootehnie. Din 1981 şi până în 2005 a fost director general la Nutricom (fostul FNC Olteniţa), iar în anul 2001 s-a apucat de cultivat pământul, după care, patru ani mai târziu, a investit în propria fermă de vaci de lapte.

Ferma lui Gheorghe Dume_b

Urmaşi ai celor mai buni tauri din lume!
A început cu un efectiv de 350 de vaci din rasa Holstein, nucleu achiziţionat din Olanda şi Germania. „Am crescut în grajd, părinţii mei erau ţărani. Am trăit pe lângă vaci. Dar nu ştiam ce înseamnă din punct de vedere tehnologic să creşti vaci de lapte”, îmi spunea Gheorghe Dume. Abia mai târziu a înţeles că această ramură a zootehniei este mult mai complexă decât domeniul avicol şi suin, de care s-a ocupat anterior. În prezent, are în exploatare un efectiv de 1.400 de animale, din care 640 vaci la muls, cu o producţie medie zilnică de lapte per cap de animal de 31 de litri. Vacile sunt mulse de trei ori pe zi. Doar exemplarele la final de lactaţie sunt mulse de două ori, când producţia zilnică scade sub 25 de litri. La momentul vizitei mele în fermă, conţinutul de proteină din laptele colectat era de 3,5%, iar procentul de grăsime între 4 şi 4,1. Vorbim, aşadar, de un lapte de foarte bună calitate. Toată producţia este livrată la Danone, în jur de 19.000 de litri în fiecare zi. „Ne-am propus să ajungem la o producţie de 11.000 de litri per lactaţie pe cap de animal. Acum suntem undeva la 9.500 litri. Avem încă multe de îmbunătăţit, de la genetică, la furajare, la pregătirea oamenilor”, consideră Gheorghe Dume.
Fermierul a investit enorm în genetică în ultimii ani. Cumpără doar material seminal provenit de la cei mai buni cinci tauri Holstein din lume, cu TPI (Indexul Performanţei Totale) de peste 2.600. Pe doză plăteşte între 20 şi 60 de euro. „Lucrăm cu Alta, o companie canadiană. Folosim în medie cam 2-3 doze pe cap de vacă”, ne-a explicat fermierul, pentru a înţelege adevărata dimensiune a eforturilor financiare pe care le întreprinde pe partea de reproducţie.

Ferma lui Gheorghe Dume_b

40 de ani de muncă fără vacanţă
Dar genetica nu este totul. Animalele au nevoie de cel mai bun confort pentru a da un lapte de calitate superioară. Pentru asta a construit un adăpost modern, ce poate găzdui până la 450 de animale, pe care a cheltuit nu mai puţin de 1,5 milioane de euro, cu tot cu dotările aferente. Fără echipamente, costul unui astfel de grajd este undeva la 150 de euro per metru pătrat! „Ne gândim să mai construim un adăpost de 400 locuri pentru juninci şi pentru vacile aflate în repaus mamar. Am avea nevoie şi de un spaţiu în care să ţinem tăuraşii la îngrăşat, pentru că în prezent îi vindem fără nici un fel de profit. La 6 lei kilogramul nu scoatem nimic”, ne-a asigurat agronomul.
Nu a accesat niciodată un proiect european pentru că nu i se pare fezabil. Deşi susţine că afacerea, în ansamblul ei, este una profitabilă, eforturile sunt foarte mari. În ultimii 40 de ani, afirmă Gheorghe Dume, nu a avut nici măcar o zi de concediu!

Ferma lui Gheorghe Dume_b

Un sol de categoria a patra
Cunoscut şi ca „arendaşul lui Băsescu”, după ce a acceptat să lucreze terenul achiziţionat de fostul preşedinte în localitatea Nana, Gheorghe Dume este nu doar un manager abil, ci şi un foarte bun agronom. Lucrează în prezent 2.500 de hectare, în condiţii de sol extrem de dificile. „Pământul este de categoria a patra, cel mai slab posibil. Este un sol aluvionar, format din argilă şi nisip. Primăvara este foarte umed, iar vara foarte uscat. Cheltuim mult cu nivelatul. Curăţăm în fiecare an canalele. Facem şanţuri de scurgere. Nu este deloc uşor. Dunărea este la un kilometru. Uneori, primăvara, când creşte nivelul Dunării, apa ajunge şi pe terenurile noastre. Când scade nivelul, vara în special, suntem şi noi afectaţi, că se usucă pământul. Îţi poţi rupe picioarele în crăpăturile care apar”, ne-a explicat fermierul. „Ferestrele” de lucru sunt atât de înguste, încât încearcă să pregătească totul din toamnă. Primăvara de obicei doar seamănă, cu greu poate face tratamentele. Prelucrarea solului se face superficial, doar la suprafaţă. Nu ară deloc. Doar scarifică imediat după recoltare. Nu a folosit plugul de 15 ani! „Avem probleme cu buruienile. Ţin minte când am început să lucrăm pământul acesta, după o sută de metri nu se mai vedea tractorul de stuf şi trestie. Am folosit zeci de tone de glifosat pentru a scăpa de vegetaţie. A fost nevoie de ani de zile până să ajungem să curăţăm terenul. Nici măcar acum, după 18 ani, nu pot spune că am scăpat definitiv de buruieni”, constată bihoreanul.

Porumbul, cea mai rentabilă cultură
Cu toate acestea, reuşeşte să obţină producţii bune. Cea mai profitabilă cultură anul trecut a fost porumbul. A recoltat în medie 12 tone la hectar, în regim neirigat. În toamnă a însămânţat grâu, orz şi rapiţă, din fiecare cam 400 hectare. La 200 de hectare de rapiţă a fost obligat să renunţe din cauza secetei. „Deşi acum rezerva de apă este suficientă, vara este foarte secetoasă. Am avut ani în care de la mijlocul lui iunie şi până în noiembrie nu am avut deloc precipitaţii”, se plângea acesta. În fiecare an testează noi soiuri şi hibrizi care să corespundă condiţiilor speciale din această zonă. La grâu mizează în principal pe soiuri româneşti. Glosa ocupă jumătate din suprafaţă. Soiul are şi cele mai bune rezultate. Cultivă şi soiuri nemţeşti şi franţuzeşti, dar nici unul nu se ridică la nivelul celor autohtone, în condiţiile date. „Pentru mine, grâul este cea mai puţin rentabilă cultură. Dacă obţin sub 6 tone pe terenurile arendate sunt în pierdere. Căutăm să avem şi calitate, nu doar cantitate. Anul trecut am obţinut puţin peste 6 tone, în medie”, ne spunea administratorul şi proprietarul societăţii Unic Prodcom. La porumb, în schimb, ponderea cea mai mare în cultură o au hibrizii Pioneer şi Monsanto. Cu toate astea, aţi fi surprinşi să aflaţi că în 2017 cel mai productiv hibrid a fost o creaţie a companiei Limagrain - undeva la 14 tone, în medie! Stau acum şi mă gândesc oare care ar fi rezultatele în condiţii optime de sol şi de climă...

Gheorghe Dume_b
Gheorghe Dume: „Nu este fezabilă investiţia printr-un proiect european, deoarece Uniunea Europeană oferă - să zicem - o cofinanţare de 50 la sută. Apoi se plăteşte 10 la sută firmei de consultanţă, alte 10-15 procente, dacă nu chiar mai mult, companiilor de la care faci achiziţiile şi în final nu primeşti mare lucru decât control pe o perioadă de 5 ani. Unde mai pui că până se aprobă proiectul mai trec 2-3 ani. Iar eu în tot acest timp am avut producţie”.

 

STRATEGIA DE SUBVENŢIONARE E „RUPTĂ” DE REALITATE
Ca mai toţi operatorii din sectorul creşterii vacilor de lapte, Gheorghe Dume este nemulţumit de criteriile de eligibilitate la care statul român se raportează pentru plata subvenţiilor. „Pentru producţia de lapte mi se plăteşte 20 de lei pe suta de kilograme, dar anul de referinţă este 2005. Pe de altă parte, mai primesc 400 de euro ca sprijin cuplat, însă doar pentru 250 de vaci. Nu putem refuza aceşti bani, dar nici nu putem susţine că suntem mulţumiţi”, recunoaşte acesta, în condiţiile în care salariul mediu în fermă este de circa 700 euro.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 65 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?