Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Gărgăriţa tulpinilor pune rapiţa la grea încercare

Publicat: 13 mai 2018 - 02:20
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Se apropie primăvara cu paşi repezi. Cultura de rapiţă se trezeşte la viaţă. Odată cu ea, apar şi primii dăunători. Gărgăriţa tulpinilor (Ceutorhynchus napi) reprezintă prima „provocare entomologică” pentru cultivatorii de rapiţă, la startul în vegetaţie, după sezonul rece. 

Insectele iernează ca stadiu de adult, în stratul superficial al solului, la baza plantelor. Primăvara devreme, când temperatura aerului depăşeşte 9oC, insectele părăsesc locurile de iernare, având loc zborul pentru hrănire şi apoi copulaţia. La un interval cuprins între 25 şi 30 de zile de la apariţie, femelele depun ouăle în măduva tulpinilor de rapiţă.

Gărgăriţa tulpinilor - adult, larve şi tulpini deformate în forma literei „S” (Sursă: www.oekolandbau.de)_b

În teorie, toate bune şi frumoase...
În toate ghidurile destinate cultivatorilor de rapiţă se menţionează că tratamentele chimice pentru combaterea acestui dăunător trebuie efectuate la 8-10 zile de la capturarea primilor adulţi în capcanele entomologice (perioadă în care are loc zborul maxim al insectelor). De asemenea, se menţionează că tratamentele trebuie efectuate înainte ca femelele să apuce să îşi depună ponta, deoarece odată ce larvele apar în interiorul tulpinilor de rapiţă, acestea sunt foarte greu de combătut, dacă nu chiar imposibil. Tulpinile atacate se pot răsuci în forma literei „S”, iar în unele cazuri pot crăpa. Pierderile de producţie înregistrate în urma atacului pot ajunge la 30-50% din recoltă, dar în unele cazuri s-au raportat şi pagube de 100 %.
În teorie, toate sunt bune şi frumoase; fermierii trebuie să amplaseze capcane, pe care să le monitorizeze zilnic, odată cu încălzirea vremii, iar când constată apariţia primilor adulţi, să aştepte să treacă cele 8-10 zile menţionate anterior şi apoi să efectueze un tratament în vegetaţie cu unul dintre produsele omologate.

Tulpini afectate în urma atacului (29 mai, 2017)_b

În practică, pagubele sunt devastatoare
Gărgăriţele tulpinilor, atât de prezente în pliantele cu produse destinate cultivatorilor de rapiţă, sunt discrete în câmp. Deşi se recunosc uşor, în special datorită prezenţei rostrului (organ specific gărgăriţelor), în multe cazuri vedem insectele cu ochiul liber în câmp doar atunci când este prea târziu. De asemenea, de la marginea solei cu rapiţă nu putem vedea, cu ochiul liber, ce se întâmplă în tulpini, dacă femelele au depus ouă, dacă larvele au eclozat sau câte tulpini sunt afectate etc. Sigur, examinând cu atenţie tulpinile, prin secţionarea acestora, putem să constatăm prezenţa larvelor şi a galeriilor lor. Dar acest lucru necesită mult timp şi un ochi avizat. Iar când larvele sunt în tulpini, deja este prea târziu. În general, pagubele le vedem abia înainte de recoltare, când tulpinile pot fi frânte (mai ales dacă în acea perioadă avem manifestări extreme ale vremii, cum ar fi vijeliile).

Tulpini afectate în urma atacului (15 iunie, 2017)_b

„Obiceiurile” insectei s-au schimbat odată cu clima
Observăm că nu mai asistăm la o tranziţie lină de la iarnă la primăvară. Oscilaţiile de temperatură sunt foarte mari. În câteva zile, de la temperaturi scăzute (chiar negative), vremea se încălzeşte brusc. Vin cu o exemplificare în acest sens, prezentând, pe scurt, situaţia din ultimii doi ani, de la sfârşitul iernii calendaristice.
• În anul 2016, primăvara a sosit încă din luna februarie. Primii dăunători de acest tip au fost capturaţi în capcanele de tip Barber, pe data de 16 februarie. În mod normal, adulţii apar la sfârşitul lui februarie sau la începutul lunii martie. În anul 2016, apariţia acestui dăunător a fost mai timpurie. Explicaţia pentru acest fapt constă în condiţiile climatice excepţionale înregistrate în luna februarie a acelui an. Temperaturile zilnice înregistrate la staţia meteo INCDA Fundulea, în acea lună, au fost cu mult mai ridicate, comparativ cu mediile multianuale. În februarie 2016, s-a înregistrat o temperatură medie de 6,2oC, comparativ cu media multianuală (-0,3oC). Practic, a fost cea mai caldă lună februarie de când au început măsurătorile meteorologice la staţia meteo INCDA Fundulea. Situaţia a fost similară pentru toată zona de sud şi de sud-est a ţării. Acest lucru a avut ca efect atât o desprimăvărare foarte timpurie, cât şi pornirea în vegetaţie a culturilor de rapiţă cu aproape o lună mai repede decât în mod normal. Practic, în anul 2016 am avut patru luni de primăvară. Analizând datele meteo zilnice din februarie 2016, putem observa că temperatura maximă a depăşit 9oC încă de pe data de 3 februarie! Pe data de 14 februarie, temperatura maximă a fost mai mare de 15oC, iar în următoarele două zile, temperatura maximă a depăşit 21oC. De asemenea, după data de 20 februarie, până la sfârşitul lunii, temperaturile maxime zilnice nu au coborât sub 9oC.
• În anul 2017, la INCDA Fundulea, temperatura medie a lunii februarie a fost de 0oC, fiind apropiată de mediile multianuale (-0,3oC). Cu toate acestea, în ultima decadă a acestei luni s-a constatat o creştere bruscă a temperaturilor maxime ale aerului, de la 2oC pe 20 februarie, la 17,2oC pe 24 februarie. Şi în acest caz, gărgăriţa silicvelor a fost identificată mai de timpuriu în capcanele entomologice.

Tulpini crăpate în urma atacului larvelor gărgăriţelor (Sursă: www.bladmineerders.nl)_b

Cu ochii pe lanul de rapiţă
Intervalul în care putem efectua tratametul chimic pentru combaterea adulţilor gărgăriţei tulpinilor, înainte ca femelele să îşi depună pontele, este unul foarte redus. Tocmai din acest motiv trebuie să acordăm o importanţă deosebită monitorizării acestora. Subiectul trebuie tratat cu maximă importanţă. În caz contrar, nivelul populaţiei gărgăriţelor silicvelor va fi din ce în ce mai ridicat, pe măsura trecerii anilor.
O altă provocare, în viitorul nu prea îndepărtat, este numărul din ce în ce mai scăzut de substanţe active omologate, inclusiv pentru combaterea gărgăriţelor. Este foarte posibil ca numărul acestor substanţe active să fie şi mai scăzut în anii care vin, ca urmare a politicilor tot mai restrictive, la nivelul UE, privind pesticidele. De fapt, se are în vedere ca în următorii ani, nu mai puţin de 75 de substanţe active (erbicide, insecticide, fungicide) să fie retrase, pe motiv că ar afecta sistemul endocrin(!)

 

CE LE RĂMÂNE DE FĂCUT FERMIERILOR?
Vremea schimbătoare, care favorizează activitatea insectelor dăunătoare, inclusiv a gărgăriţelor tulpinilor, şi posibilităţile din ce în ce mai limitate pentru combaterea chimică a acestora vor pune presiune pe cultivatorii de rapiţă în viitorul nu foarte îndepărtat. Ce ar fi de făcut? În primul rând, o rotaţie ca la carte, ideal ar fi ca rapiţa să revină pe acelaşi teren după (minim) 4 ani. Lucru greu de pus în practică, în majoritatea fermelor, unde se cultivă un sortiment restrâns de plante. În multe cazuri se practică o rotaţie scurtă, unde rapiţa revine pe acelaşi teren după trei ani. Sunt şi multe situaţii unde se practică o rotaţie scurtă de doi ani, grâu-rapiţă, lucru total contraindicat, din punct de vedere al protecţiei plantelor, dar şi al producţiei.
În loc de concluzie, pentru a avea un început bun de primăvară, trebuie să stăm cu ochii pe culturile de rapiţă şi trebuie să efectuăm la timp tratamentele în vegetaţie, atunci când se impune acest lucru. De asemenea, trebuie avut în vedere că plantele de rapiţă se află în perioada de sensibilitate maximă pentru acest dăunător, când tulpinile sunt mai mici de 20 cm înălţime.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 302 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?