Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Galaţiul şi-a dublat suprafaţa agricolă la irigat

Publicat: 07 februarie 2020 - 11:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La sfârşitul campaniei de anul trecut, cu 53.549 hectare care au putut fi irigate, judeţul Galaţi a ajuns în top pe un onorant loc patru în ceea ce priveşte suprafaţa care a primit binecuvântarea apei în vremea secetei pedologice, după Brăila (123.805 ha), Ialomiţa (82.675 ha) şi Dolj (70.925 hectare). Comparativ cu ultimii doi ani, suprafaţa s-a mărit substanţial, practic s-a dublat!

Trebuie spus că în evidenţa Filialei Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare Moldova Sud există mai multe sisteme hidrotehnice pentru irigaţiile gălăţene, între care, cele mai importante sunt: Brateşul de Sus, Câmpia Covurlui, şi Nicoreşti - Tecuci, în timp ce suprafaţa amenajată pentru a fi udată însumează circa 125.000 de hectare. Dar nu s-a putut uda mai mult, deoarece sistemul de irigaţii are destule probleme.

Galaţiul şi-a dublat suprafaţa agricolă la irigatClick pe poza pentru galerie!

Obiective de investiţii abandonate aproape de finalizare

Problema irigaţiilor este una destul de spinoasă. Dacă nu se întrerupeau după Revoluţie lucrările de investiţii pe şantierele de îmbunătăţiri funciare şi nu se distrugeau staţiile de punere sub presiune şi reţelele de conducte subterane, alta ar fi fost situaţia în acest moment.
Unele dintre marile obiective de amenajări hidrotehnice pentru irigat au fost, fără doar şi poate, barajul şi lacul de acumulare de la Suhurlui, din centrul judeţului Galaţi. Acestea au fost proiectate cu un scop anume: pe timpul iernii să acumuleze apa, iar pe vreme de secetă, când scădea nivelul Dunării, să asigure suficient debit pentru irigarea culturilor. Barajul era conceput să acopere întreg Podişul Covurluiului, zonă în care FOUAI Câmpia Covurlui are la irigat cea mai mare suprafaţă din ţară - 76.000 hectare.
La Suhurlui, lucrările au debutat încă din anul 1975, odată cu excavarea unui deal (50 de milioane de metri cubi de pământ), pentru ca în locul acestuia să apară un lac în suprafaţă de 1.000 ha, cu adâncimea de 50 de metri, menit să asigure irigarea a peste 60.000 de hectare. Apa ar fi fost captată din fluviul Dunărea, transportată prin canalul Magistral Luncă, ridicată la 96 de metri pe Terasă, iar repompată în reţeaua magistrală de aducţiune ar fi fost stocată în lac.
Pentru a lucra în ritm alert şi a nu se întârzia lucrările, s-au construit şosele mai trainice şi chiar o cale ferată pe coronamentul barajului. A fost un mega-şantier cu peste 1.000 de utilaje, pentru care au fost angajaţi mai bine de 6.000 de muncitori, alături de câteva sute de militari şi peste o mie de deţinuţi, pentru care a fost construită o colonie penitenciară la marginea unei comune învecinate.
La vremea aceea, proiectul valora un miliard de dolari.
În decembrie 1989, barajul şi lacul de acumulare de la Suhurlui erau finalizate în proporţie de aproape trei sferturi, iar trei ani mai târziu, în 1992, urmau să fie date în exploatare. Dar cum şantierele de investiţii au fost abandonate, a urmat dezastrul, desăvârşit de hoţii care s-au îmbogăţit pe seama vânzării fierului vechi! După Revoluţie, au fost numeroase intervenţii la guvernele de atunci să se continue lucrările hidroameliorative pe şantierele de investiţii, au fost unele promisiuni politicianiste care, din păcate, nu au fost onorate.

Un Program Naţional de Irigaţii absolut necesar

În ultimii ani, Ministerul Agriculturii, sub ministeriatul lui Petre Daea, a elaborat Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, pe o perioadă de finanţare de cinci ani (2016-2020) şi cu o valoare a investiţiei de 1,015 miliarde de euro. Acesta vizează adaptarea agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, în principal, dar şi asupra altor factori de mediu, prin reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii existente.
În 2017-2018 au fost puse în funcţiune 14 amenajări de irigaţii. În 2019, la nivelul ţării, suprafaţa pregătită pentru udare a totalizat 1,4 milioane ha, iar în toamna trecută au fost deschise 43 de şantiere de lucru pentru reabilitarea staţiilor de pompare, de repompare, a canelelor de irigaţii şi a altor construcţii hidrotehnice. Valoarea investiţiilor în 2019 a fost de 60,2 milioane euro, de 7,2 ori mai mare faţă de 2016.
Programul îşi propune reabilitarea obiectivelor de pe o suprafaţă de 2.006.941 ha, din 86 amenajări de irigaţii viabile, care includ: 110 staţii de pompare de bază; 137 staţii de repompare; 2.525 m conducte de refulare; 1.997.481 m canale de aducţiune; 2.885.073 m canale de distribuţie şi 4.995 construcţii hidrotehnice.

Apă gratuită pe canale

Mai mult decât atât, prin Legea 133/2017, fermierii au primit apa gratuit până la staţiile de punere sub presiune pentru irigarea culturilor. Acest lucru a ajutat foarte mult fermierii gălăţeni. Astfel, odată cu subvenţionarea energiei pe aducţiune, în FOUAI Câmpia Covurlui, s-a ajuns ca preţul pe 1.000 mc de apă pentru irigaţii să coste doar 20 de lei, faţă 1.500 lei/ha cât fusese cu doi-trei ani înainte.

Oros: „Programul de irigaţii trebuie continuat până la finalizare”

Ne întrebăm dacă guvernul actual va continua programul pentru irigaţii! Aflat în vizită în judeţul Galaţi, la începutul lunii noiembrie 2019, Nechita - Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a declarat că programul pentru irigaţii „trebuie continuat până la finalizare”,
fără probleme, sublinind faptul că prin noul Program Naţional Strategic, la care se lucrează, vor fi prinse sume consistente. „Programul de irigaţii este aprobat prin lege şi trebuie continuat până la finalizarea lui. Doar că trebuie făcute lucrurile cu cap, adică nu dezvoltată doar infrastructura principală în locuri unde infrastructura secundară nu este dezvoltată şi nu se poate interconecta. Şi apoi, pe lângă dezvoltarea şi extinderea sistemului trebuiesc gândite şi alte măsuri de combatere a deşertificării şi eroziunii solului. Pentru că dacă discutăm doar de irigaţii, discutăm numai de jumătate dintre măsurile care ar trebui luate. Oricum, în viitorul Program Naţional Strategic, 30 la sută din bani putem să-i dirijăm către măsurile de climă şi mediu, în aşa fel încât să prindem proiecte pentru a finaliza extinderea sistemului de irigaţii, dar şi lucrările conexe pentru a păstra apa în sol şi a combate deşertificarea”, a precizat ministrul.


PROIECTE LA ÎNDEMÂNA OUAI-URILOR PENTRU MODERNIZAREA STAŢIILOR DE POMPARE

În judeţul Galaţi, una dintre organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii este cea de la Negrea (FOUAI - Câmpia Covurlui), întinsă pe 2.200 hectare. Aici s-a reuşit modernizarea agregatelor de pompare a staţiei, sistemul electric de acţionare şi 5.000 m de reţea de conducte îngropate, printr-un proiect de un milion de euro. Etapa următoare, graţie unui alt proiect declarat eligibil la finanţare, în valoare tot de un milion de euro, va consta în reabilitarea, în continuare, a conductelor îngropate. De asemenea, la nivelul FOUAI Câmpia Covurlui se află în derulare alte cinci proiecte (în afară de OUAI Negrea): la Schela, Lozova, Iveşti, Costache Negri şi Vânători.
În concluzie, Federaţia Câmpia Covurlui, care deţine 76.000 ha, se irigă anual cam o treime din suprafaţă.
Însă, în alte regiuni, nu prea multe OUAI-uri au accesat proiecte pentru modernizarea staţiilor de pompare pe Submăsura 125 a - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii - componenta a1) "Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare" sau, mai nou, pe Submăsura 4.3.I - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructură de Irigaţii.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

 

Vizualizat: 398 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?