Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fondul pastoral montan (II) - cauzele degradării pajiştilor - apa şi solul

Publicat: 28 iunie 2018 - 11:59
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Odată cu creşterea altitudinii, precipitaţiile atmosferice sunt tot mai abundente, fiind de altfel benefice şi pentru pajiştile permanente. Însă ele duc la debazificarea şi acidifierea solului, fenomene care cresc pe altitudine, fiind factori limitativi pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de pajişti.

În general, pe intervalul 600-800 m alt., precipitaţiile anuale ajung în medie la 800 mm, după care cresc cu 45 mm la fiecare 100 m altitudine, ajungând la 1.250 mm pe intervalul 1.600-1.800 m în Carpaţi (Tabelul 1).

marusca1m118_b
Ca urmare a temperaturilor mai scăzute pe altitudine, stratul de zăpadă se menţine mai mult timp, înregistrând un gradient de Â7,5 zile/100 m altitudine. La fel, şi alţi factori climatici: viteza medie anuală a vântului se intensifică pe altitudine cu 0,5 m/s, ajungând la peste 7 m/s peste 1.800 m alt., fiind alături de temperatură unul dintre factorii determinanţi ai extinderii pădurii.

Pasune_b

Lipsa de umiditate
Cu toate că în zona montană avem precipitaţii mai abundente, se constată că acestea nu sunt uniform repartizate în perioada de vegetaţie, existând perioade de secetă atmosferică şi pedologică. Acestea se manifestă cu prioritate pe versanţii însoriţi cu înclinaţie mai mare, pe soluri scurte scheletice care nu înmagazinează suficient apa din precipitaţii.
Prezenţa unor specii de Festuca de uscăciune (F. rupicola, F. pseudovina şi altele) alături de Botriochloa Ischaemum sunt semnele aridizării acelor staţiuni montane.

Pasune_b

Excesul temporar de umiditate
În depresiunile montane, pe soluri argiloase, mai impermeabile, compactate de păşunatul pe vreme umedă, se poate instala un exces temporar de umiditate extrem de dăunător pentru speciile bune furajere din covorul ierbos, care sunt înlocuite de specii nevaloroase (Juncus sp., Deschampsia Caespitosa, Carex sp. şi altele), pentru a căror combatere sunt necesare lucrări de desecare, urmate de reînsămânţarea unor amestecuri de graminee şi de leguminoase perene.

Excesul de umiditate freatică şi de izvoare de coastă
În alte depresiuni intramontane, pe terenuri plane, întâlnim apa freatică spre suprafaţă, precum şi exces de apă pe pante din cauza izvoarelor de coastă. Prezenţa excesului de umiditate freatică este dată de rogozuri (Carex sp), stuf (Phragmites Australis), coada calului (Equisetum sp.) şi de alte specii, care dispar după eliminarea apei prin drenaj. Izvoarele de coastă este bine să fie captate, pentru asigurarea apei pentru animale şi oameni.
În general, pajiştile cu exces de umiditate, pe lângă faptul că sunt de foarte slabă calitate furajeră, fiind invadate de buruieni, sunt focare de boli şi dăunători pentru animalele aflate pe păşune.

Reacţia solului
Aşa cum am amintit la început, precipitaţiile mai abundente din zona montană şi temperaturile mai scăzute au o influenţă negativă asupra caracteristicilor agrochimice ale solurilor.
• Aciditatea solului. În primul rând se produce o debazificare şi acidifiere a solului, odată cu creşterea precipitaţiilor pe altitudine (Tabelul 2). Prin creşterea acidităţii solului pe altitudine cu 0,15 pH/100 m alt., se constată o diminuare a condiţiilor agrochimice pentru creşterea plantelor din pajişti şi, în consecinţă, a producţiei de iarbă. Astfel, aciditatea solului este unul dintre principalii factori limitativi ai productivităţii pajiştilor din zona montană, necesitând aplicarea unor amendamente calcaroase, dacă acest indice scade sub pH 5,2.
• Gradul de saturaţie în baze (V %) este un alt factor limitativ din sol care scade cu 3% la fiecare 100 m altitudine (Tabelul 3). Odată cu aplicarea amendamentelor calcaroase, acest factor se poate îmbunătăţi la fel ca şi aciditatea solului, obţinând condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea unor specii furajere valoroase.
• Conţinutul de aluminiu mobil (Al 3Â). Aciditatea pronunţată a solului şi gradul scăzut de saturaţie în baze sunt factorii principali ce determină un conţinut ridicat în aluminiu mobil, care este toxic pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor mai valoroase din punct de vedere furajer din vegetaţia pajiştilor. Pe altitudine, aluminiul mobil creşte cu 0,2 me/100 g sol la fiecare 100 m (Tabelul 4). Prin aplicarea amendamentelor calcaroase (carbonat şi oxid de calciu, spumă de dejecţie etc.), se corectează aciditatea mai pronunţată a solului şi, odată cu acesta, şi conţinutul toxic de aluminiu mobil, care scade în limite acceptabile pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor.


TABELUL 1: EVOLUŢIA PRECIPITAŢIILOR, ZILELOR CU STRAT DE ZĂPADĂ ŞI A VITEZEI MEDII A VÂNTULUI

 tab1mm118_b

TABELUL 2: EVOLUŢIA PE ALTITUDINE A ACIDITĂŢII SOLURILOR DIN CARPAŢI

 tab2mm118_b

TABELUL 3: EVOLUŢIA PE ALTITUDINE A GRADULUI DE SATURAŢIE ÎN BAZE (V%) A SOLULUI DIN PAJIŞTILE PERMANENTE ALE CARPAŢILOR

 tab3mm118_b

TABELUL 4: EVOLUŢIA PE ALTITUDINE A CONŢINUTULUI DE ALUMINIU MOBIL
DIN SOLURILE CARPAŢILOR MERIDIONALI, INVADATE DE NARDUS STRICTA

tab4mm118_b

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 74 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?