Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fondul funciar după 1990

Publicat: 20 iunie 2019 - 15:07
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Aflăm constant de la INS date actualizate despre mersul agriculturii româneşti. Le citim, fie cu entuziasm, fie cu îngrijorare şi trecem la următoarea ştire. Dar nu reuşim să obţinem perspectiva, privirea aceea de ansamblu, cu ajutorul căreia ştim de unde venim şi cum au evoluat lucrurile, în funcţie de anumite criterii...

Baza de date TEMPO Online conţine exact acele informaţii care contribuie la înţelegerea dinamicii agriculturii româneşti, începând din 1990 până aproape de zilele noastre, unele date oprindu-se la nivelul anului 2014.

Cultura floarea soarelui_b

Arături mai puţine, fâneţe mai multe
Un prim criteriu este ”Suprafaţa fondului funciar, după modul de folosinţă, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe”. Suprafaţa fondului funciar (suprafaţa ţării) a rămas aceeaşi în 2014 faţă de 1990, adică 23.839.071 ha. Schimbări au fost înregistrate în ce priveşte modul de folosinţă a terenurilor. Suprafaţa agricolă totală a scăzut de la 14.769.028 la 14.630.072 ha. Aşadar, o scădere de 138.956 de hectare. O cauză ar putea fi expansiunea oraşelor în detrimentul zonei agricole. ”Înghiţirea” lentă a câmpurilor de la periferie de către oraşe a început imediat după revoluţie şi a continuat după 2007, anul aderării la Uniunea Europeană. Până în acel an, au dispărut din zona agricolă 79.227 ha, iar după 2007, până în 2014, încă 59.729 ha. Observăm că ritmul a crescut după 2007, ca urmare a investiţiilor în imobiliare (cartiere rezidenţiale, hale industriale, alte tipuri de construcţii) operate în apropierea marilor oraşe, pe terenuri altădată arabile sau păşunabile. Suprafaţa arabilă a scăzut cu 55.092 ha, între 1990 şi 2014. Până la aderarea la Uniunea Europeană, România pierduse deja 27.140 ha de arături. A crescut, în schimb, suprafaţa totală a păşunilor cu 9656 ha, de la 3.262.509 ha în 1990, la 3.272.165 ha în 2014. O creştere spectaculoasă a înregistrat suprafaţa acoperită cu fâneţe, cu 90.882 ha, în 2014 fiind de 1.556.246 ha.

Vii mai puţine, dar vinuri mai bune
A scăzut, în schimb, chiar vertiginos, suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie şi cu pepiniere viticole, scăderea fiind de 67.954 ha, după ce în 1990 a fost de 277.371 ha. Cea mai mare parte a suprafeţei a scăzut înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Au dispărut până atunci 59.403 ha. Viile fostelor CAP-uri au fost retrocedate în baza legilor proprietăţii, iar locuitorii satelor nu le-au mai lucrat ca atare, ci le-au abandonat, le-au defrişat, iar locul s-a transformat în păşune. O mare parte din acele vii au fost înfiinţate în anii comunismului în zona colinară, pentru a mări suprafaţa viticolă a ţării, vinul vrac fiind o marfă foarte căutată la export. Mergând cu maşina prin ţară, prin zona de coline şi dealuri, pot fi observate terasele înierbate, trasate cândva cu buldozerul pentru a fi plantată viţa-de-vie. După aderarea României la Uniunea Europeană, viticultura noastră a cunoscut o relansare evidentă, programul de finanţare prin PNDR fiind unul de succes. Suprafeţe semnificative au intrat în reconversie, fiind înfiinţate plantaţii tinere. Totodată, au fost construite crame noi, cu tehnologie nouă, iar vinurile româneşti, de data asta îmbuteliate şi promovate ca şi vinurile din Occident, au ajuns, progresiv, şi pe pieţele externe. Avem, ce-i drept, vii mai puţine faţă de anul 1990, dar am câştigat, în schimb, vinuri mult mai bune şi accesibile marelui public.


LIVEZI ÎMBĂTRÂNITE
Sectorul pomicol, însă, a înregistrat o scădere dramatică în ceea ce priveşte suprafaţa totală şi nu s-a relansat după aderarea României la Uniunea Europeană, deşi sunt bani alocaţi din fondurile europene în acest scop. Unii fermieri au reuşit totuşi să investească în întinerirea livezilor, dar pe suprafeţe mici. În 1990, erau 313.389 ha, iar până în 2014 au rămas 196.941 ha. O mare parte a acestor livezi e formată din plantaţii îmbătrânite, pentru desfiinţarea cărora fermierii trebuie să scoată bani buni din buzunar.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)

Vizualizat: 100 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?