Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Florile nesimţirii, pe tarla

Publicat: 28 martie 2019 - 13:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Topirea covorului de zăpadă lasă la vedere toate deşeurile pe care mâna omului nu numai că le produce, dar le şi aruncă peste tot, la marginea drumurilor, a pădurilor şi chiar pe câmpurile cultivate. Saci din celofan, recipiente din plastic şi din sticlă, haine chiar, anvelope, hârtii şi te miri ce zac înşirate acolo unde ar trebui să vedem numai iarba sau numai grâul răsărit.

Natura nu se poate apăra de nesimţirea unor concetăţeni de-ai noştri, dar avem, totuşi, autorităţi de toate categoriile, de la cele naţionale, până la cele locale care au ca atribuţii managementul deşeurilor (să construiască gropi ecologice, de pildă) şi obligaţia de a sancţiona poluarea mediului natural cu deşeuri.

Deseuri_b

Natura-tomberon
Nu semnalez o catastrofă ecologică. Arăt cu degetul spre o stare de lucruri mult mai simplă, un simptom al lipsei de civilizaţie a unor locuitori ai satelor şi oraşelor noastre. Am intrat cu maşina pe şoseaua care se desprinde din E85, la Moviliţa, şi duce peste şesuri la Fierbinţi-Târg şi mai departe face legătura cu DN1. O zonă unde au fost construite multe case noi, datorită apropierii de Bucureşti. Unde a fost şantier, au fost şi gunoaie, iar gunoaiele acelea au ajuns prin şanţuri, prin păduri, pe câmpuri agricole. {oseaua intră într-o frumoasă pădure de câmpie. Prin iarba din marginea drumului, văd pete roşii, albastre, mov... Au răsărit deja florile primăverii? Ce specii stranii or fi acestea? Opresc şi cobor. Sunt fâşii de pungi din nylon, peturi, recipiente care au conţinut cândva insecticid pentru plante. Sunt flori ale nesimţirii! La interescţia şoselei cu un drumeag, mormanul de gunoaie e mare. La câţiva paşi zac două cauciucuri de autoturism. Fac poze şi plec mai departe. Ajung în zona agricolă. Peste grâul care se răsfaţă în soare, se iţesc împrăştiate peturi, sticle de bere şi doze din aluminiu. Locul arată ca după un bâlci de ţară. Fâşii de nailon flutură în crengile unui plop. Alte fâşii sclipesc în soare printre grâul verde, parcă sunt firicelele de apă ale unui izvor.
În 5 ianuarie 2018, a fost publicată în Monitorul Oficial o hotărâre de guvern privind aprobarea Planului naţional de gestionare a deşeurilor. Planul acesta are nu mai puţin de 410 pagini. Ba mai există şi un Program Naţional de Prevenire a Generării Deşeurilor. În ciuda acestor demersuri legislative şi a atribuţiilor specifice autorităţilor româneşti în domeniul mediului, iată că în pădurea de la Dridu zac deşeuri aruncate de mâna omului. Atâtea programe, planuri şi strategii, atâtea documente şi şedinţe şi seminarii pe tema protejării mediului, iar celofanul fâlfâie triumfător pe câmpii.

 Deseuri_b

UN PET ÎN CALEA COMBINELOR
Am sunat doi fermieri care lucrează terenuri în judeţul Dâmboviţa, respectiv Călăraşi, să-i întreb dacă recipientele din plastic şi sacii de celofan pot afecta buna funcţionare a maşinilor agricole în timpul executării lucrărilor. Iată răspunsurile lor.
”Sigur că afectează utilajul. Petul ăla intră între cuţitele combinei şi le blochează. Mai periculoşi pentru combină sunt sacii de celofan. Am păţit-o o dată. Stam la capătul tarlalei şi aşteptam să ajungă combina, când am azuit un zgomot ciudat şi am văzut-o că se opreşte. Intrase un sac din celofan la cuţite. A trebuit combina oprită şi îndepărate bucăţile acelea de celofan”, povesteşte Ion Achim din Răcari, jud. Dâmboviţa.
„Sunt o problemă. Intră între cuţite sau ajung în lanţurile cu cupe. Trebuie maşina oprită şi te chinui apoi să scoţi resturile. Peturile şi nyloanele afectează şi semănătorile. Dacă agaţă un pet, îl ia târâş şi există riscul ce semănătoarea să nu mai funcţioneze, adică să nu mai ajungă sămânţa în pământ. Noi culegem peturile primăvara, ca să nu avem probleme. Au apărut multe gunoaie, din cauză că locuitorii nu au mai încheiat contracte cu firmele de salubritate, motivând că au crescut preţurile. Îşi pun gunoaiele în saci şi le aruncă pe marginea drumului sau pe câmp”, spune Cătălin Iordache, din Sohatu, jud. Călăraşi.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 1134 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Micul oier Emanuel Miclăuş visează medicina

Micul oier Emanuel Miclăuş visează medicina

Emanuel Miclăuş, la vârsta de 14 ani, se bucură de cei doi berbeci şi cele 63 de oi de Brează de care are mare grijă.

”De la şapte ani mă ocup de animale, de agricultură, de tot. Toamna le ţinem aici la Haţeg, la fratele meu.Pe timp de iarnă, primăvara şi vara le avem acasă sau la munte. Nu e chiar aşa de greu. Dimineaţa mă trezesc, mă duc la şcoală, vin după-amiaza şi le fac curăţenie, le dau apă, merg cu ele pe câmp, apoi învăţ. Vreau să mă fac medic veterinar, să urmez Facultatea de Medicină”, ne-a mărturisit Emanuel Miclăuş.


Caracteristici si recomandari pentru hibrizii Pioneer Deutz-Fahr 6125 C - ediţie specială în culori Hürlimann Climate FieldView - simplificarea procesului decizional din ferme
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?