Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Floarea... OFILITĂ LA PREŢ!

Publicat: 08 octombrie 2018 - 14:53
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Campania agricolă de toamnă este una dintre marile încercări ale producătorilor agricoli. O producţie se strânge, o alta se pregăteşte. Este un examen care implică o bună organizare a activităţii din câmp. 

Floarea soarelui_b

NEAMŢ
În aşteptarea startului campaniei la sfecla de zahăr
La Grupul de firme Almos din judeţul Neamţ, pregătirile pentru recoltarea sfeclei de zahăr - cultură prioritară - sunt în toi. „Suntem în curs de finalizare cu pregătirile pentru startul culegerii sfeclei. Compania Agrana a anunţat că au intrat în probe tehnologice capacităţile de procesare. După jumătatea lunii septembrie se dă startul campaniei de procesare la sfecla de zahăr. La nivel de Agrana sunt aproximativ 11.500 ha cultivate. La o primă evaluare, producţia medie depăşeşte 50 tone la hectar, ceea ce înseamnă aproape 600 mii tone de sfeclă. Unitatea procesează 5.000 tone pe zi şi ar dura cam 110 zile campania de procesare. Dacă începe pe 15 septembrie, vă daţi seama că numai bine vine Moş Crăciun cu tolba de ... zaharicale”, ne-a declarat Alexu Molodoi, director tehnic al Grupului de firme Almos.
În judeţul Neamţ, Almos a cultivat 840 ha de sfeclă. Producţia totală este evaluată la peste 45 mii tone. Cultura e amplasată la vreo 25 km de unitatea de prelucrare. „Avem combina noastră, o adevărată uzină performantă, cu care realizăm un hectar pe oră. Vom lucra cu trei operatori instruiţi în Germania, Vasile Anton, Constantin Beca şi Constantin Murariu, în schimburi zi şi noapte”, a precizat specialistul.

Prima urgenţă - semănăturile de toamnă
În ultima decadă a acestei luni, vor intra în câmp şi semănătorile pentru înfiinţarea culturilor de cereale păioase. Conform planului de producţie, vor însămânţa 800 ha cu grâu şi 400 ha cu orz. Sunt programate mai întâi solele care permit rotaţia culturilor, după rapiţă, floarea-soarelui, mazăre sau lupin. Vor mai fi amplasate culturi de grâu după soia şi sfecla de zahăr, dar mai întâi să recolteze şi să elibereze terenul. „Avem în câmp două semănători. Anul acesta am făcut o achiziţie nouă - o maşină de semănat Amazone Cirrus cu front de lucru de 6 m, cu care semănăm direct în mirişte. Pe solele unde a fost rapiţa a trebuit să mai realizăm o lucrare de pregătirea terenului cu Horsch Tiger, pentru a pune seminţele de buruieni şi samulastra în contact cu solul. Aplicăm un îngrăşământ DAP 18;46;0 (în doză de 200 kg/ha) şi apoi intrăm la semănat. Folosim maşina Amazone Citan, de 8 m”, a explicat Alexu Molodoi.

Sămânţa de răsărită este ceva mai... uşurică!
Grupul de firme Almos a semănat în primăvară 400 ha cu porumb, hibrizi cu FAO în plaja 240-380. Plantele promit o producţie spectaculoasă. Startul la recoltat se va da în jurul datei de 1 octombrie. Umiditatea este încă mare la mijlocul lunii septembrie - 30,3%. Dar cum hibrizii pierd uşor apa din boabe, în funcţie de evoluţia temperaturii, se poate începe adunarea recoltei chiar mai repede. „Acum avem de recoltat floarea-soarelui pe ultimele parcele. Avem o suprafaţă mică, aproximativ 150 ha, producţia nu este atât de spectaculoasă, masa hectolitrică este foarte mică (36-38), din pricina precipitaţiilor destul de abundente din luna iunie, când nu s-a realizat polenizarea în condiţii optime şi foarte multe seminţe au rămas seci în mijlocul calatidiului. Dar vom compensa la porumb”, a ţinut să precizeze specialistul nemţean.

„Dacă nu va ploua, va fi dezastru pentru păioase!”
Pentru Alexu Molodoi, campania agricolă de toamnă creează emoţii. „Sper să plouă, ca să putem semăna cerealele păioase în condiţii optime, altfel va fi dezastru. Noi am semănat 800 ha de rapiţă la 15 august şi nu prea suntem mulţumiţi. Ne-am străduit să însămânţăm direct în mirişte, nu am mobilizat solul, nu am pierdut apa, am realizat o densitate de 55-60 plante la mp, ceea ce asigură o producţie foarte bună. Dar avem şi parcele unde răsărirea este neuniformă din cauza lipsei apei din sol”, ne-a declarat directorul tehnic al Grupului de firme Almos.

GALAŢI
Fermierul Petre Grigore a renunţat la rapiţă!
Fermierii dunăreni din zona Bădălanului, situată în apropierea municipiului Galaţi, au început să recolteze floarea-soarelui în prima decadă a lunii septembrie. De asemenea, cei care au pus şi legume sunt în plină campanie la strângerea producţiei din câmp.
nginerul Petre Grigore coordona cu atenţie sporită activitatea din câmp: recoltare - transport - livrare. Bura de ploaie căzută la jumătatea lunii a stânjenit un pic lucrul. „Avem 117 ha de floarea-soarelui. Utilizăm o singură combină cu care realizăm o viteză de lucru de până la 15 ha la zi. Deocamdată depozităm recolta în custodie în spaţiile unui cunoscut jucător de pe piaţa de agribusiness, pentru că preţul la floare este jos. Aştept o ofertă mult mai bună”, ne-a declarat proprietarul societăţii Simongrig din Galaţi.
Până atunci, fermierul recoltează din plin rădăcinoasele. Producţiile sunt diferenţiate în funcţie de specie, dar problema o constituie preţurile de livrare destul de mici. La ceapă, spre exemplu, anul este foarte prost. De fapt, toate culturile au suferit din cauza lipsei de apă din primăvară şi au fost probleme cu răsărirea plantelor.
În viitorul sezon de producţie, Petre Grigore nu mai cultivă rapiţă, deoarece consideră că o seamănă degeaba în lipsa precipitaţiilor. Va înfiinţa culturi de păioase, porumb, soia şi floarea-soarelui, precum şi legume de câmp, în special ceapă.

ARAD
În lipsa cererii, fermierii nu vor mai cultiva floarea-soarelui
Succint, inginerul Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli - Aragra 2008, Arad, ne-a realizat în tuşe largi tabloul principalelor lucrări agricole ale sezonului din Câmpia de Vest: “Pregătim pentru rapiţă, semănăm rapiţă, finalizăm strânsul florii-soarelui, recoltăm porumb, executăm ogoarele de toamnă. De asemenea, am început pregătirea patului germinativ şi fertilizarea terenurilor pentru semănatul grâului”.
Liderul producătorilor agricoli arădeni ne-a declarat că în ferma lui nu cultivă floarea-soarelui din motive economice. Şi are dreptate când ne arată un fapt inedit: “În acest sezon preţul la floare este în jur de 1 leu/kg! Este un puternic semnal că oamenii nu vor mai cultiva floare, pentru că nu este cerere. Şi apoi, producţiile sunt ceva mai slăbuţe, de 2-2,5 t/ha; rar am văzut recolte medii de 3 tone/ha anul acesta”.
Ioan Andru apreciază că celelalte culturi agricole sunt mai bine preţuite pe piaţă: “Preţul la rapiţă este unul mulţumitor - 1,5 lei/kg, cel al grâului între 0,60 şi 0,70 lei/kg, preţul porumbului este undeva la 0,60 lei”.

Ploaia, ca o minune dumnezeiască!
Potrivit acestuia, producţiile la grâu au fost bune; fermierii care au lucrat bine şi au respectat cu stricteţe tehnologia de cultivare au obţinut în medie între 6 şi 7 t/ha, între 3,5-4 t/ha la rapiţă, iar porumbul, la neirigat, oferă lejer recolte de 8-12 t/ha.
Ioan Andru consideră că fermierii care dispun de capacităţi de stocare şi au un pic de “cheag”, depozitează producţia, ceilalţi care nu au, vând direct, la preţul pieţei. “Poate să crească preţul şi la grâu, şi la porumb, dar undeva după sărbătorile de iarnă!”, a anticipat fermierul din Arad.
“Pământul este încă uscat, a plouat, aşa, pe zone, încet-încet oamenii încep să pregătească pentru grâu şi să fertilizeze terenurile. Undeva la sfârşitul lunii septembrie va începe din plin semănatul la cerealele păioase - orz şi grâu. Ar fi o minune dumnezeiască dacă ar veni o ploaie ca să ajute la răsărirea rapiţei!”, a concluzionat preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli - Aragra 2008.

TIMIŞ
Nu seceta, ci preţul a ofilit floarea!
“Prioritar la ora actuală este recoltatul florii-soarelui şi al porumbului. Concomitent, se fac lucrările de dezmiriştire şi pregătirea terenului pentru însămânţare. Acolo unde vin culturile din al doilea an, deci grâu şi orz anul doi, este obligatoriu să se aplice rotaţia culturilor”, ne-a declarat Viorel Matei, cunoscut fermier din Banat.
Potrivit spuselor sale, la începutul lunii s-a încheiat semănatul rapiţei, pentru că a fost o perioadă de secetă crâncenă. Abia la jumătatea lunii au căzut cam 40-50 litri/mp şi acum se lucrează mult mai uşor. “Este anul agricol atipic; acolo unde a fost secetă în primăvară, am avut o răsărire întârziată a porumbului şi florii-soarelui cu aproape două săptămâni. Din ce s-a recoltat până acum, producţiile arată foarte bine. Nu am auzit ca la floarea-soarelui să fie sub 3,2-3,3 t/ha”, a precizat Viorel Matei.
Fermierul susţine că la porumb producţiile oscilează între 8,5 şi 11 tone la hectar. La floarea-soarelui a obţinut o medie de 3,4 t/ha, având acum depozitate peste 700 tone. La preţul de 1,1 lei/kg nu vrea să vândă. Va mişca producţia doar la 1,5-1,6 lei/kg. Mai are puţin de adunat din câmp şi de depozitat.
La porumb, din primele suprafeţe recoltate, a rezultat o medie de 8,7 tone, mulţumitor faţă de cheltuiala făcută.

“M-a ferit Dumnezeu să mai cultiv soia!”
Pentru Viorel Matei, campania agricolă de toamnă cu toată problematica ei este una extrem de liniştită.“Singurul lucru e că am început mai târziu la porumb. În schimb, am terenul pregătit pentru grâu şi orz, rămâne cam o suprafaţă de 400 ha să o prelucrez în continuare şi să mai fac ogoarele pentru culturile de primăvară: porumb, floare şi ce voi mai pune. M-a ferit Dumnezeu să cultiv soia, că anul trecut de pe 300 ha nu am făcut nici minimul necesar să decontez pentru APIA ca să-mi iau subvenţia. A trebuit să iau din alte zone ca să pot preda”, a precizat cultivatorul.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2018)

 

Vizualizat: 533 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?