Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Final de campanie plin de provocări. Cum arată culturile în pragul iernii?

Publicat: 04 decembrie 2020 - 21:24
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În prag de iernare, tabloul general al agriculturii României înfăţişează culturi în diverse fenofaze, terenuri prelucrate sau mirişti neatinse de organele active ale vreunui utilaj. 

un articol de
Marian MUŞAT

Vremea oarecum bună a permis încheierea semănatului, ogoritului şi fertilizărilor cu azot şi fosfor. Astfel că în pragul iernii, culturile sunt răsărite şi viguroase.

 

VÂLCEA
„Culturile arată fabulos!”

 

„Încă mai semănăm la grâu pe ultimele suprafeţe, după care vom intra cu toate forţele la ogoarele de toamnă”, ne-a declarat Constantin Epure, la jumătatea lunii noiembrie. În ferma lui de pe Valea Cernei (1.400 ha) a semănat 200 ha de rapiţă, 200 ha de grâu spelta,130 ha de orz şi 400 ha de grâu normal. „Rapiţa arată fabulos pentru această dată; orzul la fel, deşi unele sole sunt afectate de viroză, iar grâul se află în diferite faze de dezvoltare. Deşi a fost un an atipic, terenul se lucrează bine, consumurile specifice pe hectar încadrându-se în normele stabilite”, a explicat fermierul.
Culturilor de primăvară le-a repartizat vreo 800 ha. Cum precipitaţiile nu au fost foarte consistente, vor prelucra solul şi în luna decembrie.

lucrari de iarna 2_b

Tratamente urgente la rapiţă
„La rapiţă am intervenit cu Caramba Turbo, pentru că începuseră să plece tijele. De asemenea, pe primele sole însămânţate am fost nevoiţi să aplicăm insecticid, deoarece s-au constatat atacuri minore de pureci şi viespea rapiţei”, a susţinut Constantin Epure.

Constantin Epure_b

 Până acum am aplicat filozofia: un an scarificat, un an arat, un an discuit. Dar pentru că avem suprafeţe foarte mari şi a trebuit să mergem foarte rapid cu semănatul, acum am utilizat mult scarificatorulCONSTANTIN EPURE, fermier din jud. Vâlcea

TELEORMAN
În atenţia cooperatorilor: întreţinerea culturilor şi ogoarele

 

Cooperatorii din Tinoasa depun eforturi pentru a pune capăt grabnic campaniei agricole de toamnă. “Lucrările merg conform programului; am erbicidat rapiţa pe cele 650 ha însămânţate. Cultura este frumoasă, e răsărită, are doar 4-6 frunze din cauza secetei. Erbicidăm păioasele pe întreaga suprafaţă de 700 ha, concomitent cu arăturile adânci de toamnă”, ne-a declarat Stelian Cainamisir, preşedintele Cooperativei Agricole Tinoasa din Călineşti.

Păioasele semănate în epoca optimă sunt bine dezvoltate, înfrăţite, cu perspective bune de creştere şi dezvoltare. Pe solele semănate ceva mai târziu, circa 150 ha, plantele sunt în curs de răsărire.
Ploile căzute au fost binevenite şi au însumat 70 litri/mp.
Până la 1 decembrie, cu o viteză medie de lucru de 15 ha la zi şi cu două-trei pluguri, au încorporat în sol culturile verzi pe cele 300 ha semnate.
Cooperativa Agricolă Tinoasa Teleorman a luat fiinţă în 2010, cu 16 membri şi o suprafaţă de 7000 ha. La ora actuală numără 34 de membri activi ce lucrează circa 24.000 ha.

Ca investiţii ne gândim la spaţii de depozitare şi procesare a producţiei obţinute. Aşteptăm să vedem şi ce fonduri vor fi alocate cooperativelor în viitorul exerciţiu bugetar la UE  - STELIAN CAINAMISIR, preşedintele Cooperativei Agricole Tinoasa

lucrari de iarna 3_b

În testare, un tractor şenilat de ultimă generaţie

Când am vorbit cu Alexandru Haită, acesta era în câmp la testarea unui tractor John Deere performant, model JD 8410RX. Şenilatul trăgea după el un scarificator şi concluzia unanimă a fost că merită o aşa achiziţie.
“Am terminat însămânţările de toamnă, acum realizăm ogoarele pentru viitoarele semănături”, a explicat fermierul. Cele 1.000 ha lucrate au fost semănate pe circa două treimi cu cereale păioase şi rapiţă de toamnă. Culturile sunt răsărite, rapiţa nu e foarte mare în talie, sunt speranţe certe că plantele vor trece peste iarnă.

 foto- tehnologie - 4_b

Atunci când doi fermieri pasionaţi de high-tech se întâlnesc pentru a discuta despre pasiunea lor reciprocă: Alexandru Haită (stg.) şi Patrick Valmary

 

Plugul e scos din inventar

 

„Nu mai folosesc plugul de aproape zece ani, lucrez numai în regim de scarificare la prelucrarea solului pentru rapiţa de toamnă şi culturile prăşitoare de primăvară, iar la cereale fac lucrări conservative cu sistemul minimum till de la Horsch, fără întoarcere de brazdă. Deocamdată, se lucrează oarecum bine terenul, a plouat ceva, solul este reavăn cam până la adâncimea de 20 cm, mai jos e foarte tare”, a explicat Alexandru Haită.
De doi ani, a înfiinţat o cooperativă agricolă pentru micii fermieri (între 5 şi 30 ha) - Agro Zamfira. A şi implementat un proiect de o jumătate de milion de euro prin care au achiziţionat echipamente pentru depozitarea şi valorificarea producţiei obţinute, între care un selector de cereale şi silobaguri.

lucrari de iarna_b 

 

CONSTANŢA
Probleme cu dăunătorii

 

Cu toată seceta, fermierii constănţeni au riscat şi în acest an, încheind în condiţii vitrege semănatul cerealelor păioase. „Am însămânânţat 460 ha cu grâu. Aşteptăm să plouă pentru că nu avem răsărire. Îngrijorător este faptul că în unele sole a apărut atacul gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) - pericolul nr. 1 al grâului de toamnă, pe care nu avem cum să-l controlăm, să-l eradicăm sau să stăvilim atacul”, îmi declară Dumitru Manole, fermier din Amzacea.

 

Sol cu deficit uriaş de umiditate

 

Constănţeanul cultivă mai multe soiuri de grâu, dar cu preponderenţă Glosa, care s-a adaptat mai bine condiţiilor de climă şi de sol ale Dobrogei. Dumitru Manole a renunţat la culturile de rapiţă şi orz, mult mai sensibile la factorul climatic.
„Ogoarele sunt făcute, terenul este pregătit, aşteaptă sămânţa în primăvară. Însă trebuie refăcută rezerva de umiditate din sol. La Amzacea deficitul este de circa 3000 mc de apă pe hectar. Până la 1 martie, ne-ar trebui precipitaţii de circa 600 mm, însă ne-am mulţumi şi cu 150-200 mm”, a conchis fermierul constănţean.

Foto 5 dumitru-manole_b

Anumite substanţe care erau avizate pentru tratamentul seminţei premergător semănatului au fost interzise de la comercializare. Astfel, iată că ne-am întors în anii ’60 şi nu avem cu ce stăvili atacul de Zabrus, având şi condiţii prielnice (secetă)! Oare cine ar răspunde de această chestiune? - DUMITRU MANOLE, fermier din jud. Constanţa

Vizualizat: 1816 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?