Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Final de an în CULTURA MARE. CU BUNE şi cu RELE!

Publicat: 18 ianuarie 2018 - 00:43
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Iată că am ajuns la finalul unui an calendaristic. Producătorii agricoli au parte de o binemeritată perioadă de repaus. 

Au muncit de-au înverzit câmpurile cu cerealele şi rapiţa de toamnă, ori le-au înnegrit cu brazdele ogoarelor adânci. Vremea favorabilă, din majoritatea arealelor agricole, a făcut ca lucrările specifice sezonului să fie în cea mai mare parte încheiate.

Culturile şi-au pregătit repausul vegetativ, cele înfiinţate în epoca optimă parcurg stadii normale de creştere şi de dezvoltare, celelalte, care dintr-un motiv sau altul au fost semănate în afara perioadei recomandate, sunt neuniforme şi întârziate fenologic.

GORJ

„Nu am semănat nimic în toamnă din cauza secetei!
Pentru mulţi dintre fermierii gorjeni, campania de toamnă a fost una de coşmar. Amănunte am aflat de la inginerul Gheorghe Petcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Gorj. „La noi a fost secetă cumplită. De la 15 iulie nu a căzut nici un strop de ploaie şi am avut temperaturi de 36-37oC, de parcă purtăm un blestem. Ca atare, a fost un sezon de producţie dezastruos”, a susţinut Petcu.
Liderul APA deţine în proprietate şi lucrează 400 hectare de teren, în împrejurimile comunei Băleşti. Cea mai mare parte (300 ha) a fost cultivată cu porumb. „Vremea ploioasă din toamnă a întârziat cu mult recoltatul; cu chiu, cu vai, am terminat lucrarea la jumătatea lunii noiembrie. Cum m-am închis?! Am adunat din câmp vreo 4.000 kg de boabe la hectar!”, ne-a declarat cu multă amărăciune în glas Gheorghe Petcu.
Fermierul a pierdut semănăturile de toamnă. Nu a mai pus rapiţă, pentru că l-a „prins nenorocita aia de secetă” şi nu a vrut să mai rişte. La fel a procedat şi la grâu; a renunţat să mai cultive pentru că s-a întârziat mult cu recoltatul şi nu au fost condiţii optime de lucru în câmp din cauza ploilor. „După eliberarea terenului de resturile vegetale de la porumb, am trecut la arăturile adânci. Am făcut în jur de 150 ha din cele 350 planificate. Lucrăm cu trei pluguri, coordonate în brazdă de inginerul mecanic Petre Stoian. Dar va trebui să ne oprim. Continuăm ogorele în iarnă, aşa cum am mai făcut-o şi în anii anteriori. Cel mai bine s-a arat în ianuarie - februarie, când prindem ferestrele favorabile lucrului în teren îngheţat”, ne-a declarat cultivatorul gorjean.
În primăvară va semăna orzoaică, orz, va încerca şi cu mazăre, va mări cu 15 hectare suprafaţa de lucernă şi va însămânţa cu porumb de la Monsanto o suprafaţă de 300 ha.

 rapita-decembrie2017_b

 CONSTANŢA

Un an mai prost decât cel trecut!
Fermierul constănţean Gheorghe Şerban a încheiat cu bine campania agricolă de toamnă. „Anul a fost mai prost la toate culturile decât cel precedent: costuri mai ridicate şi producţii mai mici! Cheltuieli mai mari pentru că a fost un an mai cu probleme! Pe de-o parte, toamna a fost scurtă, la un moment dat a fost cu exces de umiditate, iar de prin martie până în noiembrie nu au căzut precipitaţii decât sporadice şi neuniforme în întreg judeţul”, ne-a declarat cultivatorul dobrogean. Acesta a continuat să susţină că: „Am pus rapiţă pe 870 ha, am întors în jur de 400 ha. De exemplu, la Negru Vodă a dat o ploaie şi am rapiţă! Pe partea cealaltă, Albeşti - Pecineaga, am semănat în praf, nu a plouat şi am întors. De asemenea, grâul semănat la momentul optim e înfrăţit şi se dezvoltă bine, dar unde am întors şi am reînsămânţat după rapiţă, cultura-i răsărită, dar încă întârziată, se află la stadiul de două frunze. În total am 1.600 ha de grâu şi 800 ha de orz”.
Inginerul Gheorghe Şerban a reuşit să realizeze ogoarele adânci de toamnă, pentru mazăre, floare şi porumb, pe vreo 900 ha, după care s-a oprit către sfârşitul lunii noiembrie. „Am mai avut de tras o săptămână şi am reuşit să termin lucrarea la începutul lui decembrie. N-am arat peste, am introdus în câmp două scarificatoare de 4,6 m trase de tot atâtea tractoare puternice de 500 CP fiecare, care dezvoltă o viteză de lucru mai mare. Am speranţa unui an agricol bun”, este optimist fermierul.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Un articol semnat de MARIAN MUŞAT

Vizualizat: 291 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?