Final de an în CULTURA MARE. CU BUNE şi cu RELE!

Au muncit de-au înverzit câmpurile cu cerealele şi rapiţa de toamnă, ori le-au înnegrit cu brazdele ogoarelor adânci. Vremea favorabilă, din majoritatea arealelor agricole, a făcut ca lucrările specifice sezonului să fie în cea mai mare parte încheiate.

Culturile şi-au pregătit repausul vegetativ, cele înfiinţate în epoca optimă parcurg stadii normale de creştere şi de dezvoltare, celelalte, care dintr-un motiv sau altul au fost semănate în afara perioadei recomandate, sunt neuniforme şi întârziate fenologic.

GORJ

„Nu am semănat nimic în toamnă din cauza secetei!
Pentru mulţi dintre fermierii gorjeni, campania de toamnă a fost una de coşmar. Amănunte am aflat de la inginerul Gheorghe Petcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Gorj. „La noi a fost secetă cumplită. De la 15 iulie nu a căzut nici un strop de ploaie şi am avut temperaturi de 36-37^oC, de parcă purtăm un blestem. Ca atare, a fost un sezon de producţie dezastruos”, a susţinut Petcu.
Liderul APA deţine în proprietate şi lucrează 400 hectare de teren, în împrejurimile comunei Băleşti. Cea mai mare parte (300 ha) a fost cultivată cu porumb. „Vremea ploioasă din toamnă a întârziat cu mult recoltatul; cu chiu, cu vai, am terminat lucrarea la jumătatea lunii noiembrie. Cum m-am închis?! Am adunat din câmp vreo 4.000 kg de boabe la hectar!”, ne-a declarat cu multă amărăciune în glas Gheorghe Petcu.
Fermierul a pierdut semănăturile de toamnă. Nu a mai pus rapiţă, pentru că l-a „prins nenorocita aia de secetă” şi nu a vrut să mai rişte. La fel a procedat şi la grâu; a renunţat să mai cultive pentru că s-a întârziat mult cu recoltatul şi nu au fost condiţii optime de lucru în câmp din cauza ploilor. „După eliberarea terenului de resturile vegetale de la porumb, am trecut la arăturile adânci. Am făcut în jur de 150 ha din cele 350 planificate. Lucrăm cu trei pluguri, coordonate în brazdă de inginerul mecanic Petre Stoian. Dar va trebui să ne oprim. Continuăm ogorele în iarnă, aşa cum am mai făcut-o şi în anii anteriori. Cel mai bine s-a arat în ianuarie - februarie, când prindem ferestrele favorabile lucrului în teren îngheţat”, ne-a declarat cultivatorul gorjean.
În primăvară va semăna orzoaică, orz, va încerca şi cu mazăre, va mări cu 15 hectare suprafaţa de lucernă şi va însămânţa cu porumb de la Monsanto o suprafaţă de 300 ha.

 CONSTANŢA

Un an mai prost decât cel trecut!
Fermierul constănţean Gheorghe Şerban a încheiat cu bine campania agricolă de toamnă. „Anul a fost mai prost la toate culturile decât cel precedent: costuri mai ridicate şi producţii mai mici! Cheltuieli mai mari pentru că a fost un an mai cu probleme! Pe de-o parte, toamna a fost scurtă, la un moment dat a fost cu exces de umiditate, iar de prin martie până în noiembrie nu au căzut precipitaţii decât sporadice şi neuniforme în întreg judeţul”, ne-a declarat cultivatorul dobrogean. Acesta a continuat să susţină că: „Am pus rapiţă pe 870 ha, am întors în jur de 400 ha. De exemplu, la Negru Vodă a dat o ploaie şi am rapiţă! Pe partea cealaltă, Albeşti - Pecineaga, am semănat în praf, nu a plouat şi am întors. De asemenea, grâul semănat la momentul optim e înfrăţit şi se dezvoltă bine, dar unde am întors şi am reînsămânţat după rapiţă, cultura-i răsărită, dar încă întârziată, se află la stadiul de două frunze. În total am 1.600 ha de grâu şi 800 ha de orz”.
Inginerul Gheorghe Şerban a reuşit să realizeze ogoarele adânci de toamnă, pentru mazăre, floare şi porumb, pe vreo 900 ha, după care s-a oprit către sfârşitul lunii noiembrie. „Am mai avut de tras o săptămână şi am reuşit să termin lucrarea la începutul lui decembrie. N-am arat peste, am introdus în câmp două scarificatoare de 4,6 m trase de tot atâtea tractoare puternice de 500 CP fiecare, care dezvoltă o viteză de lucru mai mare. Am speranţa unui an agricol bun”, este optimist fermierul.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Un articol semnat de MARIAN MUŞAT