Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

File desprinse din actualitatea agricolă de sezon

Publicat: 04 iulie 2018 - 18:11
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În luna martie se desfăşoară din plin însămânţările de primăvară, astfel că organizarea ireproşabilă a activităţii din câmp este hotărâtoare pentru reuşita campaniei agricole. Specialiştii recomandă ca imediat ce se poate lucra în câmp, să se grăpeze arăturile de toamnă pentru a distruge capilaritatea stratului superficial al solului, prevenind astfel pierderea apei. 

În prima urgenţă, se seamănă ovăzul, mazărea, borceagul, lucerna, inul de fuior, butaşii de sfeclă pentru seminţe, iar când temperatura solului ajunge la 3-6 grade C, se continuă cu sfecla de zahăr şi de nutreţ, floarea-soarelui, năutul şi inul de ulei. De asemenea, vom însămânţa plantele aromatice: coriandru, anason, chimion şi fenicul.

jurnal-de-ferma2m218_b

IALOMIŢA
În aşteptarea frontului de lucru la fertilizări
În general, luna martie s-a dovedit a fi capricioasă din punct de vedere al vremii. Fermierii ialomiţeni au aşteptat ca vântul şi soarele să zvinte terenurile pentru a putea lucra în câmp cu utilajele. “Semănăturile de toamnă trebuie neapărat fertilizate, întrucât au probleme. Avem înfiinţate 165 hectare de rapiţă şi alte 150 ha cu grâu. Trebuie spus că rapiţa a intrat prost în iarnă, acum se află în faza de 4-6 frunze. Toamna nu a oferit condiţii optime de lucru. Am semănat pe 2 septembrie şi plantele au răsărit după 1 octombrie, odată cu primele precipitaţii căzute.
Acum suntem pregătiţi să intrăm la administrat îngrăşămintele, îndată ce starea terenului o permite, în cantitate de 160-180 kg de azot substanţă brută/ha şi peste 200 kg/ha la grâu, care este pus după floare”, ne-a declarat Nicolae Popescu, administratorul Societăţii Agricole „Aris” din Amara.

Unele culturi de toamnă sunt întârziate
Producătorul agricol ialomiţean a susţinut în continuare că grâul a avut probleme la înfiinţare. Circa 100 ha au fost semănate din timp, în epoca optimă, iar 65 ha ceva mai târziu, după ce a trecut frontul de ploi. Deşi se prezintă destul de bine la desprimăvărare, cultura mai are de recuperat. Seminţele aşezate sub brazdă în perioada optimă de semănat au urmat un parcurs vegetativ normal; plantele sunt înfrăţite, bine dezvoltate şi viguroase, iar celelalte sunt mai întârziate în dezvoltare. „Valul de frig cu temperaturi negative de la începutul lunii nu a afectat în nici un fel culturile de toamnă. Am prelevat probe din câmp şi ne-am edificat”, a susţinut fermierul.
Ca în fiecare început de sezon agricol, Nicolae Popescu s-a preocupat ca societatea agricolă din Amara să achiziţioneze din timp seminţele, îngrăşămintele, substanţele de protecţie fitosanitară, motorina şi piesele de schimb, astfel încât să nu existe vreo sincopă în derularea campaniei de primăvară.

jurnal-de-ferma1m218_b

NEAMŢ
Cea mai frumoasă rapiţă din ultimii ani
În comuna nemţeană Dochia, medicul veterinar Mugurel Arteni lucrează o suprafaţă de 140 hectare. Este bucuros că are cea mai frumoasă cultură de rapiţă din ultimul... cincinal! Până acum nu a avut parte de această cultură, a întors-o în fiecare primăvară, reînsămânţând terenul cu alte plante agricole. De la cele 26 ha cultivate în toamnă aşteaptă o recoltă bună, de peste 3 tone la hectar.
Şi de grâu e mulţumit: a înfrăţit, plantele-s viguroase şi urmează a fi fertilizate. „De anul trecut am renunţat să mai fac lucrări de pregătire, doar semănat şi întreţinerea culturilor. Am rămas fără mecanizatori şi sunt nevoit să plătesc servicii. Am vorbit deja cu fermierii din zonă să mă ajute să însămânţez 60 ha cu floarea-soarelui şi cu porumb în această primăvară. Mai am o suprafaţă de lucernă, pentru că deţin şi un nucleu de animale”, ne-a declarat Mugurel Arteni.

Semănăturile de toamnă au ieşit bine din iarnă
Un alt fermier nemţean, Ioan Mariş, împreună cu fiul său, exploatează 200 ha de teren agricol în satul Bahna Mare, comuna Bârgăoani. Anul trecut a păţit un necaz. „A bătut piatra şi mi-a calamitat toată producţia de grâu. Dacă ajungea la recoltat, aveam peste 7 tone la hectar! Îmi place să muncesc şi să am rezultate. Într-un an am obţinut şi 10 tone de grâu la hectar, a fost un vârf de producţie, în condiţii de neirigare. Se înţelege că fac tehnologie intensivă şi cheltuiesc cam 2.800 lei/ha. La porumb urc costurile spre 3.200 lei/ha. Trebuie să produc mult pentru că arenda pe care o ofer arendatorilor este de o tonă de grâu la hectar”, a precizat fermierul. Acesta este mulţumit de semănăturile de toamnă, pe care le-a şi fertilizat; rapiţa şi păioasele promit o producţie bună. Acum aşteaptă să intre cu maşinile de semănat pentru a înfiinţa culturile de primăvară. „Eu de vreo doi ani pariez pe soia. Am pus în funcţiune o linie de procesare şi astfel valorific mai bine cultura şi îndeplinesc condiţiile ca să primesc sprijinul cuplat. Uleiul de soia îi folosesc ca o componentă introdusă în motorină, iar şrotul îl dau în hrana animalelor mele”, a susţinut Ioan Mariş.

TELEORMAN
Pericolul băltirilor
Temperaturile pozitive din această lună au grăbit topirea bruscă a zăpezii, fenomen ce a favorizat în anumite zone apariţia băltirilor. Aşa că fermierii trebuie să evacueze surplusul de apă din câmp pentru salvarea culturilor de toamnă. Probleme sunt mai ales pe terenurile cu sol brun-roşcat, cu 60% argilă, de la Alexandria înaintând spre nordul judeţului. În rest, unde este cernoziom, un sol foarte fertil, starea terenurilor şi a culturilor nu ridică probleme. “Timpul nu ne-a permis să terminăm fertilizările pe întreaga suprafaţă a cooperativei. Avem la această dată rapiţă semănată pe 11.000 ha, grâu pe 13.000 ha, orz şi orzoaică de toamnă pe 400 ha. Am organizat licitaţiile pentru inputuri, am obţinut preţuri bune, suntem bine aprovizionaţi, avem experienţa necesară pentru a încheia la timp lucrările. Suntem mulţumiţi, culturile, în general, se prezintă bine la această dată (prima decadă a lunii martie - n.r.). Anul agricol este în regulă până acum, ne punem speranţe mari”, ne-a declarat Alexandru Haită, directorul executiv al Cooperativei Agricole Tinoasa din Călineşti. Unitatea a ocupat locul 3 în anul 2017 pe judeţul Teleorman în Top Profit România.

Porumbul - o cultură pe cale de dispariţie?!
Membrii Cooperativei Agricole Tinoasa lucrează în total o suprafaţă de 31.000 ha, din care 23.000 ha sunt ale cooperatorilor fondatori, iar restul suprafeţei reprezintă terenul asociaţilor. În această primăvară, conducerea tehnică a stabilit structura de producţie a culturilor agricole: porumbul va fi semănat pe doar 850 ha, mazărea - 1.000 ha, lintea - 1.200 ha, iar diferenţa de peste 3.000 ha va fi însămânţată cu floarea-soarelui. După cum se poate vedea, cultura de porumb a scăzut din sfera interesului agricultorilor teleormăneni, în principal din cauza temperaturilor ridicate din vară şi a lipsei de apă, fenomene care în ultimii ani au compromis porumbul.

„Studiem optimizarea nutriţiei plantelor”
Alexandru Haită este şi managerul unei ferme de familie cu suprafaţa de circa 900 ha, situată în comuna Călineşti. În structura de producţie, cerealele păioase ocupă jumătate din suprafaţă, iar pe restul cultivă, în mod egal, culturi oleaginoase şi plante tehnice, plus porumb. “În curând vom trece la fertilizările de primăvară cu îngrăşăminte azotoase. Studiem aplicarea variabilă a fertilizanţilor, să realizăm cât mai eficient nutriţia plantelor, deoarece din calculele noastre rezultă că investiţia de îngrăşăminte pe hectar reprezintă undeva la 50-60% din structura costurilor de producţie. Până la această dată, sunt mulţumit de starea culturilor de toamnă şi privesc cu încredere în viitor”, a încheiat discuţia fermierul teleormănean.

 

RENUNŢĂ LA MAZĂRE DIN CAUZA CONSTRÂNGERILOR TEHNOLOGICE
Problema care-i îngrijorează pe agricultori este cea legată de culturile de înverzire: rapiţă, mazăre, lucernă. „Noi vom semăna 40 ha de mazăre. Dar ni se interzice să erbicidăm, să mai tratăm plantele contra bolilor şi dăunătorilor. Or, o cultură de mazăre netratată este... «sinucidere» curată. Noi avem mari probleme cu gărgăriţa mazărei. Probabil că vom renunţa în aceste condiţii de constrângeri tehnologice”, şi-a exprimat nemulţumirea Nicolae Popescu.
Fermierii teleormăneni din Cooperativa Tinoasa vor mai utiliza culturile de înverzire doar pe ciclu scurt. “La mazăre, ne confruntăm cu aceeaşi problemă, nu avem voie să intervenim cu substanţe chimice. În asemenea condiţii, nu mai putem face o cultură rentabilă şi să o înscriem în zona de interes ecologic la pachetul verde. Ocupă degeaba terenul şi nu este profitabilă. Pentru anul următor, deja ne gândim să renunţăm la suprafeţe însemnate de mazăre şi să trecem la strat de înverzire pe termen scurt. Nu avem altă soluţie; pierdem bani; şi aşa vindem foarte ieftin, iar dacă mai şi ieşim în pagubă, nu mai merită!”, a precizat Alexandru Haită, directorul Cooperativei Tinoasa.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 97 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?