Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fii cu 2 paşi înaintea răţişoarei porumbului

Publicat: 26 mai 2021 - 10:36
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Nu avem voie să tratăm seminţele de floare şi de porumb împotriva dăunătorilor de sol. Dar măcar putem prognoza eventualele invazii de insecte? Fermierii se întreabă cum va fi atacul răţişoarei porumbului în acest an!

Observăm că avem parte de primăveri din ce în ce mai capricioase. Nici cea din acest an nu face excepţie, din contră, pune la încercare toată priceperea fermierilor.

RĂSĂRIRE ÎNTÂRZIATĂ, INSECTELE STAU LA PÂNDĂ

Anul trecut, pe vremea asta (20 aprilie), temperaturile erau ridicate iar în multe zone din ţară ”domnea” seceta excesivă, culturile de toamnă începând să se usuce. Ei bine, acum avem umiditate în sol (în majoritatea zonelor), dar a fost mai frig decât în mod normal. De fapt, în majoritatea zilelor din luna aprilie, temperatura a fost mai scăzută decât la sfârşitul lui februarie! Ploile, atât de necesare fermierilor, i-au şi încurcat pe aceştia, mai ales cele din timpul semănatului la floarea soarelui şi porumb. La data la care scriu acest articol nici măcar 30% din suprafaţa planificată nu s-a semănat din simplul motiv că nu s-a putut intra în câmp. În multe cazuri, plantele de porumb şi de floarea soarelui vor fi în primele faze de vegetaţie în luna mai.

 porumb cu buruiana 1_b

Solă de porumb îmburuienată (inclusiv cu pălămidă), caz ideal pentru adulţii de T. dilaticollis

UNDE SE ASCUNDE TANYMECUS?

Fermierii se întreabă dacă se pot elabora prognoze privind atacul răţişoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis). Răspunsul este negativ. Cauza? Insecta este „scumpă” la vedere şi are „prostul obicei” să nu fie vizibilă în momentele în care noi am vrea să facem sondajele la suprafaţa solului. Insectele se pot ascunde în crăpături sau sub bulgării de pământ. Le mai putem găsi în zonele cu buruieni, hrănindu-se cu acestea, sau la marginea solelor cu grâu sau orz, unde se hrănesc în aşteptarea porumbului sau a florii soarelui.

PERIOADA DE MAXIMĂ SENSIBILITATE FAŢĂ DE ATAC

Singura prognoză este cea legată de mersul vremii atunci când plantele de porumb şi de floarea soarelui se află în perioada de maximă sensibilitate faţă de atacul răţişoarei, şi anume de la răsărit până în faza de patru frunze. Dacă în acest interval va fi cald şi nu va ploua, atunci insectele vor fi foarte active la suprafaţa solului, fiind în căutare de hrană şi de parteneri (pentru înmulţire şi apoi depunerea pontei la mică adâncime în sol).

adult de Tanymecus dilaticollis 2_b

Adult de Tanymecus dilaticollis la suprafaţa solului

Insectele au viaţa lor, aşa cum se întâmplă de sute de milioane de ani pe Pământ. Din păcate, în unele cazuri, nevoia lor de hrană intră în „coliziune frontală” cu nevoile noastre pentru hrană. În principal, dacă temperatura diurnă este mai mare de 20oC şi temperatura solului este mai ridicată de 18oC, în perioada când plantele de prăşitoare se află în faza de sensibilitate maximă faţă de atacul acestor insecte, atunci culturile sunt în pericol de a fi compromise (dacă nu s-a efectuat tratamentul seminţelor). Cu cât activitatea insectelor la suprafaţa solului este mai intensă şi cu cât nivelul populaţiei este mai ridicat, cu atât culturile de primăvară sunt mai în primejdie.

AVEM DOUĂ CĂI DE PREVENŢIE

1. Asigurarea unei rotaţii ca la carte (nu rotaţie scurtă), în care să intre şi leguminoasele pentru boabe. Dar mai este o condiţie, ideal ar fi ca toţi vecinii să facă o rotaţie ca la carte. Fiindcă dacă nu facem o rotaţie corectă cu toţii, insectele vin din solele învecinate şi pot distruge porumbul, chiar dacă a fost semănat după o altă premergătoare (nefavorabilă răţişoarei).

În urma unui studiu de lungă durată, efectuat la INCDA Fundulea, s-a ajuns la concluzia că în cazul porumbului semănat în monocultură, rămâne cea mai ridicată rezervă de insecte. De asemenea, în cazul florii soarelui semănată după porumb, rezerva de insecte este una ridicată. Este exact situaţia din prezent, în sud-estul ţării, zonă de maximă favorabilitate pentru acest dăunător, în care floarea soarelui este semănată după porumb. La polul opus se află mazărea, rapiţa sau cerealele de toamnă cultivate după porumb, în acest caz rezerva răţişoarei porumbului este scăzută, dar există riscul ca insectele care apar în solele cultivate cu postmergătoarele porumbului să se deplaseze în sola vecină cu porumb. Pentru a avea o rotaţie ca la carte, inclusiv cu mazăre sau alte leguminoase pentru boabe, toate aceste culturi ar trebui să fie rentabile pentru fermieri.

2. Eliminaţi plantele gazdă! Răţişoara porumbului este o specie polifagă, fiind semnalată la 34 de specii de plante gazdă în ţara noastră. Pe lângă plante de cultură, insectele pot consuma specii de buruieni cum ar fi mohor, pălămidă, etc. De fapt, răţişoara porumbului este o mare iubitoare a pălămidei (Cirsium arvense), insectele adulte consumând frunzele, iar larvele dezvoltându-se pe sistemul radicular. Din flora spontană, pălămida este singura specie (în afară de porumb sau floarea soarelui) care poate satisface cerinţele biologice ale larvelor răţişoarei porumbului. Prin urmare, câmpul ar trebui ţinut cât mai curat de buruieni, incluisv de pălămidă.

adult de Tanymecus dilaticollis 3_b

PUTEM SCĂPA DE ATAC, DAR NU ŞI DE INSECTE

Asigurarea unei rotaţii ca la carte şi combaterea buruienilor nu pot suplini sută la sută tratamentul seminţelor cu un insecticid sistemic. Acest tratament era o asigurare pentru fermieri în faţa atacului răţişoarei porumbului. Fără existenţa unei alternative viabile pentru combaterea răţişoarei porumbului, culturile de primăvară aflate în zona de maximă favorabilitate a T. dilaticollis vor fi o mare loterie. Iar dacă anul acesta vom scăpa de atac, asta nu înseamnă că vom scăpa de insecte. Ele vor fi tot acolo iar la anul sau peste doi ani ne pot distruge culturile de primăvară şi odată cu ele şi profitul fermelor!

ŞI TOTUŞI, EXISTĂ O SOLUŢIE

Devenită inamicul numărul unu al fermierilor din zona de sud şi sud-est a ţării, răţişoara porumbului ar putea fi combătută şi anihilată în numai trei ani, ne asigură Octavian Groza, director tehnic la SC Lux Com SRL, fermă administrată de Gheorghe Ţuţuianu! Click AICI şi vezi care este soluţia care ar putea pune capăt acestui calvar!

 solă cu porumb compromisă 4_b

Solă cu porumb compromisă în urma atacului răţişoarei porumbului

 

un articol de

EMIL GEORGESCU

INCDA Fundulea

Vizualizat: 795 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?