Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fertilizare organică + hibrizi de top = 12,5 t/ha de porumb

Publicat: 09 noiembrie 2011 - 14:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Producţii între 10 şi 12,5 tone la hectar au fost obţinute în acest an la Jimbolia, judeţul Timiş, pe un lot cultivat cu hibrizi de porumb Pioneer şi fertilizat organic de către Smithfield Ferme

Click pe poza pentru galerie!

„Colaborarea Smithfield Ferme cu Pioneer a început ca un experiment în anul 2008, pentru a demonstra fermierilor impactul pe care utilizarea îngrăşămintelor organice îl are asupra culturilor, în acest caz asupra culturilor de porumb.

Prin metodele de fertilizare organică, reuşim să îmbunătăţim continuu aceste rezultate şi să demonstrăm că se poate face agricultură performantă, cu costuri mai reduse şi un impact pozitiv asupra mediului înconjurător”, a spus Ovidiu Ţimbota, director Departament Agricultură în cadrul Smithfield Ferme.

„Şi fertilizarea chimică poate fi adusă la un regim comparativ, dar cu costuri suplimentare. Alături de partea financiară, fertilizarea organică este şi mai prietenoasă faţă de mediu şi, având în compoziţie un conţinut echilibrat de substanţe nutritive, creează şi în sol o dezvoltare a microorganismelor”, ne-a spus Ion Arsinte, administratorul societăţii Technoland SRL Jimbolia, care lucrează terenul pe care a fost realizat lotul demonstrativ.

În acest an, pe cele 2,4 ha ale lotului demonstrativ au fost cultivaţi 21 de hibrizi de porumb boabe pe care Pioneer îi comercializează în România. Fiecare hibrid a fost semănat pe câte 8 rânduri, pe o suprafaţă de 896 mp, iar lotul a fost realizat în condiţii de producţie şi face parte dintr-un teren de 58 de hectare ce aparţine Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Timiş şi care este lucrat, din 2004, în sistem de prestări servicii, de firma condusă de Ion Arsinte, care este de profesie agronom.

Deşi producţiile obţinute în acest an au fost mai mici decât cele de anul trecut, care a fost unul excelent pentru porumb din punct de vedere al condiţiilor climatice şi al precipitaţiilor, rezultatele sunt mai mult decât mulţumitoare, a afirmat Ion Arsinte, doar trei dintre hibrizii cultivaţi dând producţii  sub 10 tone/ha, peste jumătate dintre aceştia - peste 11 tone/ha şi câţiva chiar peste 12 tone/ha, în condiţiile în care de la semănat, după 20 aprilie 2011, regimul pluviometric a fost extrem de scăzut, iar de la sfârşitul lunii iunie şi până la recoltat, în 6 octombrie 2011, nu a căzut nici un strop de apă, seceta extremă fiind însoţită de temperaturi foarte ridicate.

2011 este al patrulea an în care terenul de la Jimbolia a fost fertilizat organic, iar planta premergătoare a fost tot porumbul, deşi Ion Arsinte spune că aplică rotaţia anuală grâu-porumb, deoarece monocultura mai mulţi ani la rând creşte costul cu tratamentele necesare la sămânţă împotriva dăunătorilor la sol, însă anul trecut nu a reuşit să însămânţeze grâul la timp.

Îngrăşământul organic a fost aplicat pe toată suprafaţa în martie, cu o lună şi jumătate înainte de semănat, în cantitate de 70 mc/ha, echivalentul a 120 kg/ha azot, 30 kg/ha de fosfor şi 60 kg/ha de potasiu, a precizat Ovidiu Ţimbota. În plus faţă de fertilizarea organică, a mai fost făcută o singură fertilizare chimică, fiind aplicate 120 kg de uree pe rând, odată cu praşila mecanică. Solul este unul din cele mai bune din zona de vest a ţării, de tip cernoziom umed levigat, permeabil şi cu un conţinut de humus între 3,8 şi 4,3%.

În toamna anului trecut terenul a fost scarificat, iar în primăvară au fost efectuate două discuiri, a mai spus Ion Arsinte, care aplică tehnologii de lucru a solului de tip minimum-till, ce ajută la conservarea apei în sol.

În faza preemergentă a culturii a fost efectuată o erbicidare cu Merlin Mix, iar în postemergenţă, când plantele aveau 6 frunze, pe întreaga suprafaţă a fost aplicat Buctril (0,6 l/ha), pentru combaterea buruienilor dicotile şi Equip (2 l/ha), pentru combaterea coştreiului din rizomi şi a monocotilelor.

 

Pioneer: Performanţă în orice condiţii

Pe lotul demonstrativ de la Jimbolia au fost cultivaţi toţi hibrizii din potrofoliul comercial al Pioneer, din toate grupele de maturitate, cu perioade de vegetaţie cuprinse între 85 şi 103 zile. „Am putut, astfel, face comparaţii, precum şi un top al hibrizilor într-un an bun şi în unul secetos”, a explicat Miki Babuşcov, director regional Pioneer, care, înainte de recoltare, le-a prezentat celor care au fost de faţă câţiva dintre cei mai preformanţi şi mai apreciaţi hibrizi Pioneer, care au dat rezultate foarte bune în anii anteriori în zona de vest a ţării.

Printre aceştia se numără, P9494 (FAO 350), un hibrid care răspunde foarte bine la secetă, dar şi P9578, la care s-au obţinut producţii foarte bune anul trecut. Foarte căutaţi anul acesta de către fermierii români, datorită rezultatelor excelente obţinute în 2010, sunt şi cei doi hibrizi PR36V74 şi PR36V52 din grupa de maturitate FAO 420, PR36V52 fiind o variantă foarte bună şi în anii secetoşi. Un alt hibrid foarte apreciat este PR35F38, creat de cercetătorii Pioneer din România special pentru condiţii de secetă, mai ales pentru vestul şi sudul României.

Deşi anul acesta rezultatele recoltării de la Jimbolia nu au fost concludente, „campionul” şi preferatul fermierilor din zona de vest este hibridul Pioneer PR35T36, la care, în 2008, în primul an de fertilizare organică în parteneriat cu Smithfield Ferme, pe aceeaşi platformă, au fost obţinute în jur de 15,5 tone/ha.

Rezultatele recoltării de la Jimbolia au fost înregistrate cu un cântar electronic la capătul parcelei recoltate. Pentru hibrizii cu umiditate mai mare de 15%, s-a calculat reducerea la 15%.

La eveniment au participat, alături de reprezentanţii companiilor Smithfield şi Pioneer, şi administratorul terenului, directorul OSPA Timiş, Dorin Tarău, reprezentanţii USAMVB, reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu, ai Agenţiei Bazinale Apele Banat, ai Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, precum şi fermieri din judeţul Timiş.


30.000 ha/an fertilizate organic

Smithfield Ferme a început fertilizarea organică în România în 2005. În prezent, peste 30.000 ha din judeţele Timiş şi Arad sunt fertilizate în fiecare an cu îngrăşământ organic obţinut în cele 47 de ferme ale companiei, în care sunt produse anual aproape 1,5 mil. mc de fertilizant organic. Principalele culturi fertilizate organic sunt porumbul, grâul, orzul şi floarea soarelui, şi, ceva mai puţin, soia, iar cerere există şi pentru fertilizarea păşunilor.

Îngrăşământul organic este aplicat prin tehnici moderne de injectare şi scarificare, în baza analizelor agrochimice şi a planurilor de fertilizare care determină pentru fiecare parcelă de teren în parte cantitatea optimă de îngrăşământ necesară culturii, analizele fiind autorizate şi emise de către OSPA şi respectând prevederile Codului de Bune Practici Agricole.


„Şi fertilizarea chimică poate fi adusă la un regim comparativ, dar cu costuri suplimentare
Ion Arsinte, administratorul societăţii Technoland SRL Jimbolia

„Într-o fermă ar trebui să fie o  balanţă echilibrată între hibrizii toleranţi la secetă şi între hibrizii care răspund bine în condiţii bune de cultură
Miki Babuşcov, director regional Pioneer

Rezultate recoltare porumb Pioneer fertilizat organic de Smithfield Ferme, 6 octombrie 2011, Jimbolia, jud. Timiş
Suprafaţă parcelă pentru fiecare hibrid - 896 mp (160 m x 5,6 m)

Rezultate recoltare porumb Pioneer fertilizat organic de Smithfield FermeClick pe poza pentru galerie!

Vizualizat: 988 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?