Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fermierul Vlad Oancea „joacă” în Liga Campionilor

Publicat: 10 martie 2016 - 15:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Deși lucrează doar 55 de hectare, din care doar 14 sunt în proprietate, iată că se poate face agricultură performantă și la acest nivel. Adevărul e că ascultă cu drag de patroana și fiica sa, Daniela Georgiana Oancea, care a absolvit Agronomia la USAMV București, lucrând în prezent pentru Monsanto. În paralel, Daniela prestează și servicii agricole către alți fermieri, prin firma sa.

Click pe poza pentru galerie!

Născut în anul de grație (a se citi anul cu cel mai mare număr de copii născuți de când există măsurători statistice) 1967, în comuna Constantin Brâncoveanu, județul Călărași (la 10 km de Slobozia), Vlad Oancea mai are de trecut și anul acesta până la împlinirea a o jumătate de veac. Dar e încă un tânăr printre fermierii de azi. Mai ales că are o anume vivacitate nativă și o prezență de spirit remarcabilă.

Din șofer tractorist și din locatar la bloc, fermier de top
L-am cunoscut, culmea, la o întâlnire a vânătorilor din Ialomița. Am vorbit atunci de ferma în care lucrează și îl întrebam, curios, cum e să fii fermier cu domiciliul în Slobozia. Abia când l-am auzit ce producții face am căscat ochii mai bine. De atunci ne-am întâlnit ba pe la Agriplanta, ba pe la Ziua Porumbului de la Orezu. De fiecare dată mi-am zis că trebuie să împărtășesc povestea lui. Iată că i-a venit sorocul.
Vlad Oancea este șofer profesionist cu B, C, D și E și până în 1990 a „volănit” prin toată țara. După așa-zisa Revoluție, lucrurile au cam început să se împută prin tagma șoferilor. Părinții au intrat în posesia terenului agricol, dar el nu avea nimic. Încetul cu încetul a cumpărat teren. Prima dată a cumpărat cu 3 milioane lei vechi hectarul. A început să cultive ceapă, pepeni, dar furturile și samsarii l-au cam îndepărat de horticultură, deși era hotărât să facă acest gen de agricultură, care se pretează pe suprafețe nu prea mari. A trecut, treptat, la cultura mare și, de când a intrat și fiica lui în afacere, a mărit suprafața arendată.

Recoltă medie de 10.880 kg de porumb boabe/ha
2015 nu a fost un an prea bun pentru porumb, dar a obținut o producție medie de top pe cele 18 hectare cultivate. Folosește sămânță Dekalb, și anume: hibrizii semitimpurii DKC 4490 (FAO 360) și DKC 4590 (FAO 350). A avut sole și cu 11.830 kg/ha. În condiții de tehnologie „soft”. Adică140 kg îngrășăminte complexe 18-46-0 și 230 kg de îngrășăminte pe bază de azot, aplicate în două faze. Cam aceleași cantități a folosit și la grâu și la rapiță.
Doar la floarea-soarelui a utilizat mai puțin azotat (undeva sub 100 kg/ha) pentru a nu avea plante groase. Nu folosește hibrizi high-oleici pentru că nu poate asigura un minim de 300 m între sole și riscă să piardă la concentrația de ulei (se corcește hibridul prin polenizare), așa că folosește hibridul LG 56.63 CL. A recoltat o medie de 3.650 kg/ha de pe ceva mai mult de opt hectare.
În ce privește rapița, este fan Dekalb, hibrizi pretabili la tehnologia Clearfield. În special DK Impression CL. „La recoltatul rapiței, fata stătea pe combină cu mine și spunea: «Tuțu, așa rapiță grozavă nu am prea văzut prin zonă! Nu se scutură!» Vă spun că mai treier și pe la alții: nici o altă rapiță nu e așa rezistentă la scuturat!”, spune cu mâna pe inimă Vlad Oancea. Ca volum de producție, rapița s-a ridicat la 3.500 kg/ha. Ceea ce e mai mult decât bine.
A avut însămânțate 16 ha cu grâu. „Am lăsat grâul la urmă, pentru că aici nu am mai «jucat» în Liga Campionilor. Am recoltat doar 6.300 kg/ha”, mărturisește, cu modestie, fermierul ialomițean. Dar terenul e în Călărași, așa că să-i spunem călărășean. Cultivă grâu românesc, soiul Boema de la Fundulea. „Îmi pare rău că cercetarea românească bate pasul pe loc. Doamne ce mai floare aveau cei de la Fundulea!”, spune cu regret vizibil Vlad Oancea.
Pentru pachetul de Înverzire, a pus 8,4 ha cu rapiță în toamnă și o va întoarce pe 10-15 martie. Vlad Oancea însămânțează, pe 27-28 martie, floarea-soarelui și imediat după, porumbul. „Floarea nu are nimic dacă dă vreun îngheț, în schimb porumbul e sensibil în faza de cuib de țintă”, subliniază fermierul ordinea de semănat.

Anul viitor va încerca ferilizanți de la Timac Agro
Despre tehnologie, spune Oancea, „am timp să mă ocup detaliat de toate terenurile. Sunt acolo și, cum văd un pic de atac, recurg la tratamente imediat. Acesta e un avantaj al fermierului cu 50 de hectare”. E încântat de fungicidul de la BASF - Caramba Turbo, am mai reținut din secretele fermierului.
Vlad Oancea face deja determinările de sol pentru un tratament personalizat cu produse de la Timac Agro. Are convingerea că microfertilizarea, deși e mai scumpă, poate să-i aducă un spor de producție. Spor care să-i permită să meargă mai departe cu Timac Agro. Fermierul este un tip isteț și deschis la abordările noi. Citește reviste, se uită la emisiunile TV, merge la simpozioane și la prezentări și este atent la tot ce mișcă în agricultură. Face parte din LAPAR și dorește înființarea Camerelor Agricole. „Deși eu am consultața din partea fiicei mele, tot îmi place să ascult mai multe opinii. E nevoie de consultanță, dar și de un coagulant al pieței. Mai ales în legumicultură!”, recunoaște fermierul călărășean. De fapt el a început cu legumicultura în câmp. Ceapă, morcovi și pepeni. A avut la un moment dat și peste zece ha cu pepeni.


În fermă muncește numai familia. E o fermă de familie în care toți membrii sunt implicați. Fiecare cu partea sa de muncă. Unii cu cea de jos, alții cu actele.
Recolta o comercializează prin Maria Trading și e mulțumit, în general, de acest aranjament comercial. Si-ar dori ca subvențiile să vină la timp. „Să nu ne mai scoată ochii cu un avans și să nu mai umble cu hârtii pentru credite, că eu oricum nu iau credit. Așa cum noi ne facem treaba și plătim taxe, tot așa să-și facă și ei treaba. Altfel vom ieși în stradă”, spune Vlad Oancea, vădit deranjat de „întârzierea” sprijinului europen.
Am vrut să aduc mărturia unui fermier care lucrează 50 de hectare despre faptul că se poate face agricultură și pe această suprafață. „Dacă le-aș avea pe toate în proprietate, mi-ar mai rămâne de vândut încă 50 tone de cereale pe care le plătesc ca arendă în fiecare an. Dar și așa sunt mulțumit. Muncesc pământul cu respect și el mă răsplătește cu generozitate”, încheie Vlad Oancea. E mulțumit că în felul acesta familia e tot timpul împreună și au tot ce le trebuie.
În concluzie, consider oportun ca ministrul Achim Irimescu să dea cât mai repede câte 50 hectare din Domeniile Statului către tinerii care se pricep să facă agricultură și, în felul acesta, o să avem pregătită „pepiniera” pentru marii fermieri de mâine. Altfel, vom fi ocupați încetul cu încetul de tineri fermieri europeni, care nu mai au teren de cumpărat prin țările lor.


A INVESTIT ÎN UTILAJE, NU ÎN VACANȚE EXOTICE
„Dacă vrei să faci agricultură, ai nevoie de utilaje. Altfel nu ai nici spor și nici speranță la profit. De aceea nu am mai mult pământ cumpărat. Când puteam să cumpăr la un preț bun, mi-am luat utilaje. Ce să fac cu terenul dacă nu am cu ce-l munci?!”, spune apăsat Vlad Oancea. Are un tractor Landini de 100 CP cu care se mândrește. Mai are și un U 650, că „doar cu el am început”, precizează agricultorul. În rest, posedă absolut toată gama de utilaje. Semănătoarea SUP 29 de la Ceahlăul Piatra Neamț are 8 ani și luat-o la second-hand de la un fermier care și-a cumpărat ceva mai „tare”. Combina a cumpărat-o din Franța acum 7 ani. E un New Holland de care are foarte mare grijă. Recoltează puțin peste 100 ha/an. Dar cel mai mulțumit e de tractorul nou. „Una e să tragi discul sau vibrocultorul cu 7 km/h și alta cu 13,5 km/h. E aproape dublă viteza, ca și eficiența”, e convins fermierul. {i de un vibrocultor românesc, care era folosit în legumicultură, este foarte mulțumit. „Aproape că am eliminat discul din tehnologie. Fac cu vibrocultorul un pat germinativ excelent, care îmi asigură o răsărire mai mult decât uniformă”, subliniază, cu o oarecare mândrie, Vlad Oancea. Deține și două remorci auto pentru transport.



Articol publicat in revista Ferma nr.4(165) 1 - 14 martie 2016

Vizualizat: 3975 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
FELICITARYYYYYYYYYYY
|
03. 29, 2016. Tuesday 18:54
VLADUȚ ESTE DE INVIDIAT BRAVO LUI
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?