Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fermierii strâng recoltele verii în hambare

Publicat: 22 iulie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Prioritățile lunii lui Cuptor în cultura mare sunt recoltarea principalelor specii de cereale păioase - grâu, ovăz, secară și triticale, urmată de  eliberarea terenului și de efectuarea lucrărilor solului, semănatul culturilor duble și depozitarea noii recolte.

Click pe poza pentru galerie!

Meteorologii ne atenționează în continuare să întâmpinăm cu multă prudență lunile de vară, care se anunță fierbinți, cu temperaturi mai mari decât valorile medii multianuale și cu precipitații reduse. 

Fermierii care au în cultură hibrizi de floarea-soarelui, porumb și soiuri de soia cu rezistență bună la arșiță și la secetă, care au administrat culturilor o fertilizare cât mai apropiată de necesarul plantelor și care au corelat densitățile de cultivare cu caracteristicile climatice ale zonei de cultură și cu particularitățile soiului sau ale hibridului cultivat mai pot spera că la toamnă nu vor avea surprize neplăcute. În cazul celor care nu au reușit să îndeplinească cerințele menționate anterior, nivelul recoltelor, chiar în aceeași zonă pedoclimatică, va fi mult mai mic. În ceea ce privește posibilitatea de a asigura umiditatea optimă în cultură, încă ne situăm mult sub potențialul de irigare pe care îl avem în țară, dar pe care nu-l putem valorifica decât prin unirea eforturilor tuturor: autorități competente și fermieri.

 

Pierderi cât mai mici la recoltare

Oameni buni cu fețele arse de soare, acum la ceasul strângerii recoltelor care ne dau pâinea pentru următorul an, aveți grijă cum vă valorificați roadele, mai ales cei care nu aveți spații de depozitare și pe care nevoia de bani vă împige să vindeți cât mai rapid, la prețuri care nu sunt corelate cu efortul făcut de-a lungul unui an de trudă.

• Recoltarea grâului a început deja, iar recoltele, în funcție de nivelul tehnologiilor aplicate, variază între 4000 și 7000 kg/ha. În prezent, pe cele mai mari suprafețe din zona favorabilă culturii, grâul a ajuns la maturitatea deplină, umiditatea boabelor scăzând sub 18%. Recoltarea cu combinele de nouă generație se face cu pierderi foarte mici dacă lanurile sunt curate de buruieni și plantele nu sunt căzute. Tehnica modernă de recoltat poate strânge producțiile și din lanurile căzute, iar în situații extreme se impune deplasarea combinelor într-o singură direcție, contrară celei de cădere a lanului, reducând astfel pierderile.

Multă atenție trebuie acordată prevenirii încolțirii boabelor, deoarece grâul încolțit are gluten de slabă calitate și, prin urmare, este plătit prost de către achizitori. În general soiurile cultivate în prezent au repausul germinativ mai lung, dar dacă intervine o perioadă ploioasă și se întârzie recoltarea, e posibil fenomenul încolțirii în spic. Acesta este încă un argument pentru ca recoltarea să fie bine organizată și să se încheie în cel mult 4-5 zile de lucru. După recoltare, dacă boabele conțin un procent mai ridicat de apă, se impune uscarea lor înainte de depozitare până la umiditatea de 13-14%.

• Recoltarea secarei și a triticalelor. Secara intră la recoltare cu circa o săptămână mai devreme decât grâul. Întârzierea recoltării se soldează cu mari pierderi, deoarece boabele nu sunt bine îmbrăcate în palee. Pentru a obține recolte de calitate superioară, secara nu trebuie recoltată nici prea timpuriu, întrucât se obțin boabe zbârcite.

Recoltarea la triticale se execută când plantele au ajuns la maturitatea deplină. Întârzierea recoltării determină pierderi de 300-500 kg/ha prin scuturarea boabelor și ruperea spicelor. În caz de ploi în perioada de coacere, boabele încolțesc în spic. Treieratul triticalelor se face mai greu decât la grâu și la secară. O atenție deosebită trebuie acordată reglării aparatului de treierat al combinei, deoarece boabele se fisurează foarte ușor.

• Recoltarea ovăzului este dificilă deoarece planta se coace neuniform și este sensibilă la scuturare. Din acest considerent, recoltarea se face când boabele din treimea superioară a paniculului au ajuns la maturitatea deplină, iar cele de la bază sunt la sfârșitul coacerii în pârgă. Altfel spus, momentul recoltării cu pierderi minime este începutul coacerii depline. În această fază, paniculele sunt galbene dar nodurile paiului încă au o nuanță verzuie, putând înfunda bătătorul combinei. Tot din acest motiv, nici balotarea paielor nu se poate efectua imediat, ci doar după câteva zile, pentru a preveni mucegăirea lor. Raportul boabe:paie la ovăz este de 1:1,5, până la 1:2.

La toate aceste culturi, loturile semincere se recoltează numai la maturitatea deplină.

 

Managementul resturilor vegetale

În condițiile țării noastre, cel mai des paiele rămân pe teren în brazdă continuă. Strângerea resturilor vegetale și eliberarea terenului sunt lucrări importante, dificile și destul de costisitoare. În prezent, combine pot fi prevăzute cu dispozitive speciale pentru tocarea paielor și împrăștierea lor concomitent cu recoltatul, după care resturile vegetale vor fi încorporate în sol prin arătură. Fertilizarea cu azot înainte de încorporarea paielor ajută la descompunerea lor în sol. 

Arderea miriștilor este pedepsită prin lege, fiind admisă numai în cazuri extreme, cum ar fi un atac puternic de vierme roșu.

 

Arătură de vară sau lucrări fără întoarcerea brazdei?

Lucrările solului, imediat după recoltare, pot fi efectuate în două variante, fie prin ogoare de vară, fie prin prelucrarea solului fără întoarcerea brazdei.

Arătura de vară se face la adâncimea de 18-22 cm, iar pe solurile mai grele, la 25-30 cm. Lucrarea se face cu plugul în agregat cu grapa stelată. Dacă timpul este secetos și, deci, pământul este uscat, arăturile se execută greu, rezultând bulgări mari. În această situație, este de preferat ca imediat după recoltare să se execute o lucrare de discuire, urmând ca arătura să fie făcută după căderea ploilor. 

Sub arătura de vară este bine să fie încorporate îngrășămintele organice, amendamentele calcaroase, îngrășămintele cu fosfor și cele cu potasiu. 

Varianta de lucrare a solului fără întoarcerea brazdei are multiple avantaje, precum economie la consumul de carburant, viteză mare de lucru etc., dar și dezavantaje, despre care am scris în numerele anterioare ale revistei.

 

Înființarea culturilor succesive

Semănatul culturilor duble a început încă din luna iunie, odată cu eliberarea terenului după recoltarea rapiței și a orzului. În numărul anterior s-au făcut precizări referitoare la semănatul porumbului în cultură succesivă, dar și a altor culturi cu perioadă scurtă de vegetație, cu precădere pe terenurile unde sunt posibilități de irigare.

În prima decadă a lunii iulie se poate continua semănatul porumbului, dar numai a hibrizilor timpurii, și al culturii meiului. 

Meiul se poate însămânța doar în teren discuit sau cu semănători speciale direct în miriște, la distanța de 12,5 cm între rânduri și la adâncimea de 2-3 cm. Cantitatea de sămânță necesară la hectar este de 15-25 kg/ha. Fertilizarea culturii se face cu 50-70 kg azot/ha în cultură neirigată și 60-80 kg azot/ha în cultură irigată. Dintre lucrările de îngrijire amintim tăvălugitul după semănat și combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor folosite la cerealele păioase. 

Meiul reacționează favorabil la aplicarea udărilor. Se recomandă să se aplice o udare imediat după semănat cu o normă de 300-350 mc de apă/ha, urmată de udări cu norme mai mari, de 500-550 mc/ha, la interval de 15-18 zile. 

Compoziția chimică bogată a boabelor de mei - 10,6-18% proteine, 61-68,9% glucide, 3,6% lipide, 8,1% celuloză și 3,4% săruri minerale - explică pe deplin interesul fermierilor și al achizitorilor pentru această cultură.

 

 

ATENȚIE LA FENOMENUL DE ÎNCINGERE A BOABELOR DEPOZITATE

În timpul depozitării noii recolte, în urma proceselor biologice din semințe și a acțiunii microorganismelor, când umiditatea boabelor depășește o anumită limită, se produce fenomenul de încingere a boabelor. Fazele acestui proces sunt:

• Prima constă în autoîncălzire - se observă intensificarea respirației și ridicarea temperaturii până la 24-30oC, iar la suprafața grămezii apare o ușoară transpirație a boabelor, ca urmare a condensării vaporilor ieșiți din interiorul grămezii;

• În a doua fază, de încingere, temperatura se ridică până la 38oC, umiditatea masei de boabe crește mult, modificându-se în special friabilitatea, iar boabele se brunifică ușor. Apar produși de fermentație, sesizabili după miros.

• În faza a treia, de degradare, din cauza temperaturii ridicate (până la 50oC și peste această limită), ciupercile au dispărut complet și apar microorganismele caracteristice putrefacției. În boabe are loc descompunerea proteinelor. Mirosul de fermentare alcoolică se simte puternic, boabele devin sfărâmicioase.

 

 

ȘTIAȚI CĂ...

• În luna iulie începe recoltarea următoarelor plante medicinale: 

- flori de: albăstrele, lumânărică, salcâm japonez (boboci florali);

- frunze de: mătrăgună;

- iarbă de: cicoare, coada calului, pedicuță, pelin, scai vânăt, șovârv, țintură;

- tubere de omag;

- rădăcini de păpădie;

• Se reia recoltarea la rizomi de stânjenel;

• Continuă recoltarea la:

- flori de: arnică, floarea-soarelui (ligulate), nalbă mare, nemțișor, soc, sulfină, tei, trifoi alb și roșu, urzică moartă albă;

- frunze de: alun, castan comestibil, frag, frasin, laur, măsălariță, mesteacăn, mur, nalbă mică, nuc, păpădie, pătlagină, podbal, urzică, zmeur;

- iarbă de: cimbrișor, coada șoricelului, păpădie cu rădăcini, rostopască, sunătoare, talpa gâștii, tătăneasă, urzică, volbură;

- rizomi de ferigă și pir;

- rădăcini de ipcărige și săpunariță;

- codiță de cireș și de vișin.

Vizualizat: 529 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?