Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fermierii pregătesc minuţios însămânţările de primăvară

Publicat: 13 mai 2018 - 02:11
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Odată cu apropierea desprimăvărării, fermierii se pregătesc să iasă în câmp la primele lucrări ale campaniei din noul sezon agricol. Vremea bună de lucru de la sfârşitul lunii februarie a permis aprovizionarea cu îngrăşămintele minerale pe bază de azot şi potasiu a culturilor înfiinţate în epoca optimă, întrucât la pornirea în vegetaţie plantele au nevoie hrană.

Totodată, specialiştii recomandă verificarea vigurozităţii plantelor la speciile de toamnă (orz, grâu şi rapiţă), iar acolo unde au mai rămas restanţe, trebuie efectuate arăturile, dar şi pregătirea patului germinativ în vederea semănatului culturilor din prima urgenţă.
De asemenea, în sectoarele mecanice ale fermelor sunt în plină desfăşurare verificarea şi reglajele la utilajele şi maşinile care vor intra eşalonat în lucru.

aratura de primavara_b

BRĂILA
În aşteptarea campaniei, revizia utilajelor agricole
La jumătatea lunii februarie, inginerul Constantin Manta şi-a chemat angajaţii la sediul fermei pentru a începe pregătirea campaniei de primăvară. „Noi facem revizia generală de dinaintea lucrărilor agricole de sezon. Am hotărât să luăm la verificat fiecare utilaj şi maşină, cu precădere cele de fertilizat şi de prelucrarea solului, să gresăm părţile şi organele active, să schimbăm filtrele şi uleiul... De asemenea, ne preocupăm să completăm necesarul de îngrăşăminte, seminţe sau pesticide, studiem ofertele companiilor de profil, vedem ce ne convine mai mult şi ce nu!”, ne-a declarat fermierul.
Constantin Manta spune că nu se grăbeşte să fertilizeze semănăturile de toamnă înainte de 1 martie, fiindcă există riscul să vină un front de precipitaţii abundente, cum a şi fost anunţat, şi să spele azotul aplicat. „Am prevăzut prin programul de fertilizare o dozare diferenţiată de la solă la solă, în funcţie de cum promite starea vegetativă a culturii şi de plantele premergătoare. La cerealele păioase, eu administrez în primă fază uree, în jur de 150 kg/ha, şi apoi vin cu azotat de amoniu în a doua fază”, a precizat agricultorul.

„Nu am riscat să pun rapiţă!”
În ferma specialistului brăilean, semănăturile de toamnă ocupă 200 de hectare, însămânţate cu grâu şi orz. „Eu sunt producător de sămânţă, cumpăr soiuri şi hibrizi din categoria biologică Bază, le înmulţesc şi vând producţia C1 firmelor interesate. Am achiziţionat în urmă cu un an un selector de seminţe cu o capacitate de lucru de 15 tone pe oră. În general, producţia de sămânţă pe care o obţin este de 7-8.000 kg pe hectar, pentru că utilizez soiuri de mare productivitate. De mai mulţi ani îmi fac loturi cu seminceri şi vând pe piaţa de sămânţă”, a explicat Constantin Manta.
Agricultorul brăilean nu are cultivată rapiţă în acest sezon, deoarece nu a vrut să rişte; pregătise agronomic patul germinativ pe o suprafaţă de 130 ha de teren, dar a renunţat în favoarea culturilor de prăşitoare de primăvară.

ALBA
Culturile vor ieşi din iarnă excelent
În ferma agronomului Vasile Seneşan de la Galda de Jos, localitate situată la 3 km de Teiuş şi la 12 km de Alba Iulia, câmpul cu semănăturile de toamnă se prezintă foarte bine pentru această perioadă. „Am avut parte de o iarnă călduroasă şi atipică; fără temperaturi extreme şi cu suficiente precipitaţii. Dacă am pus la timp sămânţa în pământ, totul a ieşit bine; plantele de grâu şi de orz au înfrăţit în condiţii bune, au umiditate, aşa că - cel puţin în ferma vegetală - există şanse să avem un an promiţător până la vremea asta. Dacă vorbim de rapiţă, am semănat 140 ha, îmi rămâne toată în cultură, deci nu va fi nevoie s-o întorc, spre deosebire de situaţia anului trecut. Facem o fertilizare cât de devreme, acuma la sfârşit de februarie. În toamnă am dat suficient îngrăşământ complex şi am asigurat startul în creşterea şi dezvoltarea vegetativă”, ne-a declarat cultivatorul.
În ferma vegetală de la Galda de Jos, mecanizatorii pregătesc maşinile pentru a intra în lan la fertilizat. Fermierul vrea ca în câteva zile bune de lucru să încheie lucrarea. A cumpărat din timp azotatul şi ureea de la Azomureş şi, îndată ce timpul va permite, va administra nu mai mult de 100 kg/ha de uree şi 200 kg/ha de azotat de amoniu. Obligatoriu, atât la rapiţă, cât şi la orz, respectiv la grâu, va aplica o a doua fertilizare, undeva spre sfârşitul lunii martie, atunci când plantele vor fi ajuns la fenofaza de înspicare.

Producător de sămânţă din soiuri româneşti
Fermierul are cultivate cu cereale păioase 400 de hectare. „La mine în fermă se găsesc soiuri româneşti de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda. Am în cultură atât Arieşan, soi pe care mulţi fermieri din Ardeal s-au obişnuit să-l cultive, dar şi Andrada, cu nimic mai prejos decât soiurile străine. De anul trecut am pus grâul Codru, care, acum, arată nemaipomenit. Mai am în câmp şi ceva genetică străină, care s-a dezvoltat armonios. De asemenea, produc sămânţă din aceste soiuri româneşti (Andrada şi Arieşan), fac sămânţă de orzoaică de primăvară Daciana, soi procurat tot de la Staţiunea Turda, pe care îl voi semăna cât de devreme pot”, a precizat agricultorul.
Vasile Seneşan cumpără sămânţa de la SCDA Turda, atât de cereale păioase, cât şi de porumb, o multiplică, o condiţionează şi o etichetează în staţia de procesare, după care este autorizat să o comercializeze oriunde în Europa. „Producţiile la loturile semincere sunt ceva mai mici, pentru că noi urmărim să obţinem şi calitatea (indici de panificaţie optimi, în cazul grâului), nu numai cantitatea. Dar un grâu Arieşan lucrat bine trece de 5.500 kg la hectar; Andrada, la fel, sare de 7 tone/ha fără probleme, iar Daciana, orzoaica de primăvară, depăşeşte 5.000 kg/ha”, a susţinut producătorul de seminţe din Alba.
Aşadar, în ferma lui Vasile Seneşan, pregătirea campaniei pare a fi bine organizată şi nu ridică probleme. Experienţa sa în agricultură îşi spune cuvântul.

TULCEA
Rapiţa - cultura care a sărit din structura de producţie!
Andrei Dănciulescu ne spune că a îmbătrânit destul de când este şef de fermă. Lucrează o suprafaţă de teren de 264 ha, undeva spre Jurilovca, în partea central-sudică a judeţului Tulcea, pe malul lacului Razelm. În campania de toamnă a semănat cu cereale păioase 144 hectare,(114 ha cu grâu Glosa şi un soi de la Procera - şi 30 ha cu orz Cardinal). Culturile au fost înfiinţate în epoca optimă şi prezintă o stare de vegetaţie corespunzătoare, semn că agrotehnica aplicată a fost una optimă. Ca urmare, plantele se află în fazele de formare a frunzei a treia şi de înfrăţire, chiar sunt trei fraţi consolidaţi. “Deocamdată, nu mă confrunt cu probleme deosebite, desfăşurăm activităţile curente privind reparaţiile de iarnă la tehnica de mecanizare şi aprovizionarea bazei tehnice-materiale: îngrăşăminte, seminţe şi produse fitosanitare. Mi-aş fi dorit să însămânţez 70 de hectare de rapiţă, dar ar fi fost prea mare riscul; după cum s-a putut vedea, seceta mi-ar fi zădărnicit eforturile”, a susţinut fermierul tulcean.
Pentru primăvară are arate 54 ha, pe care va însămânţa mai mulţi hibrizi de floarea-soarelui de la compania Pioneer (între care P64LE25 şi P64LE99) şi 50 ha cu porumb de la acelaşi producător. Aşa cum precizează Andrei Dănciulescu, şi în acest an compania Pioneer va organiza loturi demonstrative la cele două culturi în fermă.

GORJ
Nu s-au putut înfiinţa culturile de toamnă!
Fermierul Gheorghe Petcu a fost nevoit să renunţe la culturile de toamnă. Nici nu-şi mai aminteşte când s-a mai întâmplat acest lucru. În toamna trecută, s-a confruntat cu o secetă groaznică şi cu precipitaţii necontrolate, care l-au ţintuit locului şi nu a mai putut intra în câmp. Cu puţine zile înainte de Crăciun, abia a reuşit să facă arăturile pe vreo 250 de hectare din cele aproape 400 pe care le lucrează în partea de nord-vest a judeţului de la Jiu. „Acum mai avem de arat pe mai bine de 100 şi ceva de hectare pentru semănăturile de primăvară. Intenţionez să pun nişte orz, nişte mazăre, floare şi porumb. La această dată încă nu am aprovizionate seminţele, îngrăşămintele şi pesticidele. Dar nu îmi fac probleme, sunt în contact cu companiile furnizoare şi, cu o săptămână - două înainte de semănat, în luna martie, lansăm comenzile şi vor veni inputurile”, ne-a declarat vădit marcat şi uşor descurajat liderul Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Gorj.
În această situaţie - lipsa culturilor de orz, de grâu şi de rapiţă - se află mai mulţi cultivatori gorjeni. Să fie în acest an pâinea gorjeană un produs nu numai scump, ci şi extrem de căutat?!

 

REOMOLOGAREA “MODDUS 250 EC” IMPUNE NOI DOZE DE UTILIZARE
Compania Syngenta anunţă toţi utilizatorii de produse de protecţia plantelor că, în urma procesului de reomologare a produsului MODDUS 250 EC, doza de utilizare a produsului la culturile omologate s-a modificat astfel: la culturile de grâu de toamnă şi orz de primăvară la doza de 0,4-0,6 litri/ha, iar la orz de toamnă, la doza de 0,5-0,6 litri/ha.
Moddus este un regulator de creştere al cerealelor păioase, care produce scurtarea internodiilor, dar şi creşterea în diametru a paiului. Astfel, se reduce semnificativ riscul căderii lanurilor din cauza dozelor prea mari de îngrăşământ sau a condiţiilor meteo nefavorabile. Spre deosebire de alţi regulatori de creştere, Moddus nu afectează negativ dezvoltarea sistemului radicular.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 210 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?