Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fermierii moldoveni pun preţ pe cânepa industrială

Publicat: 16 iulie 2018 - 18:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cânepa industrială poate fi o oportunitate foarte bună de afaceri pentru fermierii din România, mai ales că, în acest domeniu, românii au avut o tradiţie deosebită, până în 1990 dispunând de o suprafaţă de aproximativ 55.000 de hectare însămânţate cu această plantă tehnică. România ocupa locul întâi în Europa la producţia de cânepă, iar în lume ţara noastră era cel de-al patrulea exportator de cânepă.

Această oportunitate a fost înţeleasă în ultimii ani, după o perioadă în care suprafaţa totală cu cânepă ajunsese să fie, în România, de numai 23 de hectare (anul 2012). Această suprafaţă menţinută, de fapt, doar la SCDA Secuieni - Neamţ şi probabil la SCDA Lovrin - Timiş, pare incredibilă astăzi, când revenirea este semnificativă. Dintr-o plantă textilă de colecţie, aşa cum ajunsese în anul 2012, cânepa a redevenit o plantă textilă apreciată pentru multiplele sale întrebuinţări.

Suprafaţa cultivată s-a dublat
În anul 2017, cânepa a ocupat peste 2300 de hectare în România (din care, aproximativ 1300 ha în zona Moldovei - preponderent în judeţele Botoşani şi Suceava), iar pentru anul 2018 specialiştii din domeniu au anunţat o creştere cu 50% a suprafeţei cu Cannabis Sativa (cânepa industrială). În primăvara acestui an, numai în judeţul Botoşani, culturii de cânepă i s-au repartizat aproximativ o mie de hectare. Suprafaţa este în creştere cu aproximativ două sute de hectare faţă de anul trecut, când au fost însămânţate puţin peste opt sute de hectare cu cânepă.
În zona Moldovei, o creştere însemnată a cunoscut şi cânepa produsă în sistem ecologic, cu atât mai mult cu cât unitatea de procesare înfiinţată în judeţul Botoşani a anunţat posibilitatea de a prelua atât producţia obţinută în sistem convenţional, cât şi recoltele ecologice de cânepă.

Cânepa bio câştigă şi ea teren
Unul dintre cei mai importanţi cultivatori de cânepă în sistem ecologic se găseşte în zona Siret, judeţul Suceava. Reprezentant al unui grup de firme care realizează producţii agricole ecologice la mai multe culturi, inginerul Laurenţiu Pintrijel a subliniat faptul că, astăzi, cultura de cânepă bio cunoaşte o expansiune certă, în zona Siret-Vicşani (nord-estul Moldovei), acolo unde una dintre cele trei ferme ale companiei sale este rezervată exclusiv cânepei ecologice. ”Toate cele trei ferme sunt specializate pe culturi ecologice, dar nu doar cânepă. În structura de culturi avem grâu, mazăre, porumb pentru mămăligă - având o extraordinar de mare cerinţă de pe piaţa externă. Exploatăm în total aproximativ 1500 ha, la graniţa cu Ucraina, pe malul Siretului. (...) Fiecare mică reuşită a fost ca o încurajare de a merge mai departe. În anul 2012, am început cu o fermă de 315 hectare. Treptat, ne-am extins până la suprafaţa actuală, de 1500 ha în sistem ecologic. Nu este uşor, dar este frumos”, mărturisea specialistul.
În cadrul SC Vicşani Farm SRL, în anul 2017, cânepa ecologică a ocupat aproximativ 350 ha (faţă de 220 hectare, în anul 2016), pentru 2018 fiind programată o creştere până la 370 de hectare. ”În sistem ecologic, este chiar recomandat să se includă şi cânepa în structura de culturi, fiindcă discutăm despre o plantă rezistentă la buruieni. Numai că acomodarea în coabitarea cu buruienile apare abia după primele etape de vegetaţie.
Noi mizăm foarte mult pe agrotehnică, respectiv rotaţia culturilor şi lucrări premergătoare amplasării culturii. Cel mai greu este în perioada de conversie, de doi ani, când solul trebuie dezobişnuit de anumite lucrări, de îngrăşămintele chimice, trecând la îngrăşămintele organice şi la cele obţinute din culturile verzi. Tocmai de aceea, poate unii nu ştiu, în cei doi ani de conversie, susţinerea financiară este mai mare decât în restul perioadei de activitate în sistem ecologic”, explica inginerul Laurenţiu Pintrijel.

Diferenţa o face preţul de valorificare
Pentru perioada de conversie de la producţia convenţională la agricultura ecologică (anii I şi II), fermierul sucevean a primit în plus aproximativ 281 euro/ha, bani care s-au adăugat la subvenţia cuvenită în mod general fiecărui cultivator de cânepă. ”După depăşirea perioadei de conversie, în afară de sprijinul cuplat, nu se primeşte nici o subvenţie în plus, chiar dacă produce cânepă ecologică. Diferenţa o face preţul de valorificare, care este superior preţului oferit pentru cânepa convenţională, respectiv 1500-1700 euro/tonă, în funcţie de tipul certificării deţinute de către fermier. De exemplu, noi, pe lângă certificarea europeană obligatorie, avem şi certificarea Bio Suisse (superioară), o certificare elveţiană foarte apreciată, precum şi certificarea CERES, de asemenea deosebit de căutată. Oricum, însă, esenţial şi de reţinut este faptul că nivelul producţiei şi, deci, nivelul câştigului, depind foarte mult de modul cum sunt controlaţi factorii de sol, climă şi lipsa îngrăşămintelor. Dacă se pierde ceva din vedere, producţia poate scădea chiar până la jumătate şi poate fi inutil tot efortul, fiindcă preţul de valorificare, deşi mai mare, nu mai poate asigura profitul scontat”, semnala specialistul.

Se prefigurează un viitor senzaţional
La ora actuală, piaţa cânepei ecologice din România se arată destul de generoasă, în condiţiile în care numărul producătorilor este încă destul de redus, suprafeţele exploatate de către fiecare dintre aceştia adesea fiind de 1-2-3 hectare şi foarte rar de 10-20 hectare.
Dacă ne raportăm la experienţa fermierului sucevean Laurenţiu Pintrijel, care de la aproximativ 4 hectare cultivate cu cânepă bio în urmă cu 4 ani, a ajuns acum la 370 hectare, am putea proiecta un viitor senzaţional al cânepei ecologice, în România. Rămânem, deocamdată, încântaţi de curajul şi de priceperea dovedite de către unii dintre producătorii din zona de nord-est a Moldovei şi nutrim speranţa că vom mai avea ocazia de a consemna astfel de reuşite deosebite. Ar fi o nouă măsură a faptului că fermierii români ştiu să obţină roade extraordinare, atunci când pot dispune de resursele şi de mijloacele necesare.

Laurentiu Pintrijel_b 

Laurenţiu Pintrijel: “Ne ajută foarte mult susţinerea pe care o primim de la stat pentru culturile ecologice. Este adevărat, obţinem un preţ de valorificare ceva mai mare decât la producţiile convenţionale, dar nu am putea supravieţui fără ajutor. Dincolo de faptul că şi activitatea este cu mult mai riguroasă, producţiile sunt mai mici. Încărcătura de seminţe de buruieni şi de dăunători este mare şi greu de controlat. În acelaşi timp, ni se pare o activitate cu totul aparte şi provocatoare”.

Ioan Puiu_b

Ioan Puiu: “Provocarea pe care o avem acum este aceea de a obţine producţii mai mari de o tonă/hectar. La acest nivel al producţiilor, cânepa devine foarte eficientă, chiar mai mult decât majoritatea celorlalte plante de cultură. Vorbim despre grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă”.

ARITMETICA RENTABILITĂŢII
”Trebuie să subliniez şi faptul că avem un procesator în zona de nord-est. Astfel, putem să desfacem producţia uşor, la un preţ garantat, ceea ce este foarte important pentru noi, fermierii. Preţul poate fi cuprins între 900 şi 1000 euro/tonă, bineînţeles, la un anumit nivel de calitate a producţiei. Între indicatorii de calitate sunt conţinutul de ulei şi puritatea boabelor, precum şi umiditatea boabelor sub 10%, chiar indicată ar fi o umiditate de 8-9% pentru a nu avea nici un risc în timpul depozitării. Preţul este foarte convenabil, deoarece, în condiţii tehnologice bune, se poate obţine o producţie de aproximativ 1,5 tone/ha. Eu, anul trecut, la soiul Secuieni - Jubileu am obţinut 1.450 kg/ha, în condiţii de neirigat”, menţiona Ioan Puiu, cultivator de cânepă în judeţul Botoşani şi reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Cânepă Industrială (ANPCIR).
În plus, pe plan european, există o subvenţie suficient de mare, care susţine plantele pentru ulei sau fibre naturale. În anul 2017, sprijinul cuplat a fost de 2080 euro/ha şi chiar dacă anul acesta subvenţia ar scădea, de exemplu la o mie de euro/hectar, cânepa tot rămâne cea mai eficientă cultură de nişă. Acestea sunt motivele pentru care fermierii, inclusiv cei din judeţele Botoşani şi Suceava, care asigurau peste 60% din suprafaţa cu cânepă a ţării, au ales să îşi diversifice portofoliul de produse prin alegerea cânepei, consideră Ioan Puiu.

 

PLANTĂ SENSIBILĂ ÎN PRIMA PARTE A VEGETAŢIEI
Cât priveşte tehnologia de cultură, după înfiinţarea culturii în perioada optimă (pentru zona Moldovei, până la 15-20 aprilie), este deosebit de importantă protecţia plantelor, îndeosebi în prima fază. ”Cânepa este o plantă puternică, se poate «bate» cu buruienile, însă nu în prima fază de vegetaţie şi, de aceea, trebuie ajutată prin programe de protecţie. În timpul următoarei perioade de vegetaţie, se recomandă folosirea îngrăşămintelor foliare, precum şi executarea unei tăieri. Ulterior, recoltatul să se efectueze în condiţii optime, cu bune reglaje ale combinei, spre a nu avea pierderi pe câmp”, atenţiona inginerul Ioan Puiu.
“Pentru a scăpa de pericole în primele faze de vegetaţie, este necesar a se asigura la parametrii corespunzători factorii de sol, clima putând fi controlată mai greu. Astfel, în prima fază de vegetaţie, întreţinerea culturii se realizează prin praşile mecanice şi, în cazul unei îmburuienări abundente, prin praşile manuale”, explica Laurenţiu Pintrijel.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 14-31 mai 2018)

 

Vizualizat: 125 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?