Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fermierii, între însămânţări şi deşarte despăgubiri

Publicat: 05 martie 2021 - 16:08
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În estul ţării, semănăturile de toamnă cresc şi se dezvoltă sănătos, uniform şi viguros. Fermierii, pregătiţi de însămânţările de primăvară, aşteaptă despăgubirile promise de stat.

În Insula Mare a Brăilei, “păioasele urmează un parcurs optim de creştere şi dezvoltare. Nu sunt probleme nici cu umiditatea, pentru că noi irigăm”, ne-a declarat Liviu Tiţianu, fermier ce lucrează 500 ha în Frecăţei şi Măraşu. Cultivatorul a înfiinţat 150 ha cu grâu şi orzoaică. La rapiţă a renunţat. „Rapiţă nu am semănat deoarece de trei ani nu am depăşit 2.700 kg/ha. Or, pentru a fi rentabili, ar fi trebuit să recoltăm minim 3.500 kg/ha”, a explicat fermierul.

Fertilizare după cartare

 semanat de primavara CANVA0_b

foto: canva.com

„Noi aplicăm cu atenţie îngrăşămintele, în funcţie de cartare, de recolta propusă şi de destinaţia producţiei. Dacă la grâu folosim o nutriţie fracţionată cu azot, echilibrată pe unele sole, la orzoaică aplicăm NPK 27:13,5:0, ţinând cont că la 500 kg boabe de orz, se consumă până la 14,5 kg azot; între 5,5 şi 6,5 kg fosfor”, a precizat agronomul.

 

Pericolul deşertificării

 

Florian Vizireanu, agricultor experimentat din regiune, era mulţumit de starea culturilor. „Vremea a fost bună, câmpu-i aşa cum ne aşteptam, culturile arată destul de bine. Pe zonă s-au înregistrat peste 250 l/mp de apă, umiditatea în sol ajungând la 1,1 m adâncime. Dacă nu ploua până prin decembrie, eram hotărâţi să dăm pământul înapoi la arendatori”, a susţinut cultivatorul.

Era bucuros că în urma precipitaţiilor, terenurile au scăpat de efectul distrugător al deşertificării care începuse să “muşce” din tarlale. „Am semănat circa 130 ha cu Glosa, soi pe care-l cultiv de mai mulţi ani. Cum nu mi-a ajuns sămânţa produsă în fermă, am mai cumpărat din Teleorman. Anul trecut, piaţa seminţelor s-a scumpit, grâul din categoria biologică bază s-a vândut cu 3,5-3,8 lei/kg, iar C1 la 2,4 lei/kg”, ne-a destăinuit fermierul.

 

Rapiţa n-a răsărit

 semanat de primavara canva 2_b

Nici anul acesta Florian Vizireanu nu a avut parte de rapiţă; a pierdut-o pentru că nu a avut apa necesară ca să răsară.
Supărarea lui este că statul nu a prins în buget despăgubirile pentru prăşitoarele calamitate în primăvara trecută. „Ne-au promis marea cu sarea şi, iată, ne-au nenorocit; vor să ne ducă în faliment!”, şi-a arătat mâhnirea Florian Vizireanu.

 

Orzul e sub stres termic!

 

Specialiştii din zona de est a ţării au confirmat faptul că la speciile de câmp “culturile sunt în parametri!” Condiţiile agrometeorologice prognozate determină reluări lente de vegetaţie, îndeosebi la orz şi la grâu, care parcurg fenofazele de răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire în mare parte. În general, lanurile înverzite sunt uniforme şi viguroase, semn că au fost înfiinţate în epoca optimă.

Ionut Balan - orz_b

Până acum s-au strâns undeva la circa 300 l/mp, în condiţiile în care necesarul de apă într-un an agricol este de 650 l/mp.
Cu toate acestea, potrivit lui Ionuţ Bălan, sales manager Buzau & Vrancea la Saaten Union & Rapool Ring, în unele ferme buzoiene, cultura de orz e îngălbenită pentru că nu a făcut faţă temperaturilor scăzute, dar nici stresului termic (diferenţa dintre temperaturile noapte/zi fiind de circa 25 de grade C). „Sper să nu fie o problemă. După trei zile consecutive cu temperaturi de peste 7 grade C, plantele pleacă în vegetaţie, vor trece din starea vegetativă în cea regenerativă. Un val de ger îi va dăuna orzului”, explică inginerul agronom.

ionut balan_b

Ionuţ Bălan atrage atenţia asupra unui fenomen îngrijorător: de câţiva ani deşertificarea s-a extins în mai multe localităţi buzoiene, îndeosebi acolo unde structura terenului este mai nisipoasă. Apoi de vină sunt şi agresivitatea utilajelor de prelucrarea solului, lipsa perdelelor forestiere sau defrişările nejustificate ale trupurilor de pădure.

 

CONTRACTELE FUTURES
Florian Vizireanu va vinde producţia la roata combinei. „Nu mai fac contracte futures, vând tot ce obţin la recoltare. Am colegi care au încheiat contracte înainte, iar din cauza secetei nu au obţinut producţia preconizată şi au fost siliţi de traderi să plătească diferenţa de nerealizare (40-50 mii de lei)”, precizează fermierul.

M-am înţeles cu furnizorul să nu-i plătesc sămânţa dacă până la 15 octombrie nu răsare rapiţa! Am pierdut 110 ha însămânţate. Pe aceeaşi suprafaţă am semănat grâu şi, iată, cu toate că a răsărit tardiv, e uniform şi cu densitate bună - FLORIAN VIZIREANU, fermier din jud. Brăila

La porumb, cotaţia bursei MATIF Paris pentru contractele cu livrare în noiembrie 2021 este în jur de 185 euro/t, cu 33 euro mai mic faţă de preţul pentru livrare curentă a recoltei vechi.
De asemenea, există o scădere de circa 200 dolari/t a preţului pentru recolta nouă de floare (2021), adusă în portul Constanţa.

Dan Herţeg, fermier din Arad, (citat de Zf) susţine că ”în vestul ţării preţul grâului a crescut cu peste 55%, de la 0,67 lei/kg la 1,05 lei/kg. Având o producţie medie de 3.400 kg/ha, datorită preţului mai mare şi al subvenţiei acordate, am ieşit pe zero. La porumb stăm foarte bine pentru că am făcut în medie 11.000 kg/ha, iar preţurile sunt de 0,8 lei/kg“.


un articol de
MARIAN MUŞAT

Vizualizat: 1539 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Dupa două campanii de recoltat cu combina John Deere S770i cu heder de tip vario de 9 metri rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor. „Am recoltat într-o singură zi peste 230 de tone, în condiţiile în care oricum s-a ieşit târziu în câmp. Cu această combină poţi recolta fără probleme 35 de hectare într-o zi. Şi în condiţiile noastre de lucru, că intrăm la recoltat la ora 11-12 şi terminăm la 9 seara. Pentru că noi suntem producători de sămânţă şi trebuie să avem umiditatea corectă, să curăţăm foarte bine combina, şi nu doar de la o cultură la alta, chiar şi între diferite soiuri de grâu” - Willy Tavares

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?