Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fermierii dau zor însămânţărilor de toamnă

Publicat: 26 octombrie 2019 - 15:19
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe scurt, priorităţile lunii octombrie în cultura mare sunt însămânţarea grâului şi recoltarea porumbului. În acelaşi timp, trebuie închiat semănatul orzului şi al orzoaicei de toamnă, precum şi recoltarea soiei, a sorgului pentru boabe şi a sfeclei pentru zahăr.

Dintre cerealele de toamnă, orzul are cea mai slabă rezistenţă la iernare, de până la -10...-12oC la nivelul nodului de înfrăţire. De aceea, semănatul orzului, dar şi al orzoaicei de toamnă, trebuie grabnic încheiat, calendaristic, până la 10 octombrie, în toate zonele de cultură din ţară. Perioada de semănat a orzului este mai scurtă decât cea a grâului. Orzul este foarte sensibil când temperaturile scad brusc, în special înainte de înfrăţire şi de călirea plantelor. Cercetările efectuate în ţară arată că frecvenţa anilor favorabili şi foarte favorabili soiurilor de orz actuale este de 85-95%.
Pentru a intra în iarnă călit şi rezistent la ger, în toamnă orzul are nevoie de circa 500oC (suma de temperaturi mai mari de 0oC), care se acumulează în 40-50 de zile. În acest interval, planta trebuie să-şi formeze 3-4 fraţi, să acumuleze cât mai multe zaharuri şi substanţe proteice în nodul de înfrăţire, să-şi dezvolte sistemul radicular embrionar şi să înceapă formarea rădăcinilor coronare.
Am enumerat principalele considerente pentru a motiva graba de a finaliza semănatul în prima decadă a acestei luni, cu toate greutăţile pe care le-au creat condiţiile climatice.

Fermierii dau zor însămânţărilor de toamnă_b

Grâul din noul sezon: calitate şi/sau cantitate?
Încep cu un aspect deosebit de important observat la soiurile de grâu existente în cultură: cu cât producţia este mai mare, cut atât calitatea este în scădere. Soiurile străine formate în ţări cu climat mai umed sunt productive, au în boabe cantităţi mari de amidon, dar conţinut mai scăzut de substanţe proteice, acestea din urmă acumulându-se în cantităţi mari în zonele mai calde.
În acest an cultivatorii de grâu cu soiuri străine, majoritatea a obţinut recolte bune, dar surpriza a fost că aveau indici de calitate pentru panificaţie inferiori şi au fost penalizaţi în consecinţă la vânzare. Soiurile româneşti create în ultimii ani au o relaţie pozitivă cantitate-calitate, dovedită şi în acest an la recoltare: masă hectolitrică ridicată, cantitate de gluten mare şi calitatea glutenului foarte bună pentru panificaţie şi patiserie, la care se poate adăuga şi faptul că au avut mai puţine probleme cu atacul de fuzarioză.

Lucrări adânci sau superficiale în soluri uscate

În unele zone din ţară, lucrările solului pentru semănatul grâului sunt îngreunate de lipsa apei. În aceste zone secetoase, în rotaţia de cultivare a grâului după premergătoare care părăsesc terenul târziu, prin efectuarea arăturii se scot bulgări mari, uscaţi, care nu se pot mărunţi. A semăna grâu într-o astfel de arătură uscată, bolovănoasă, este o mare greşeală, seminţele se strecoară printre bulgări şi nu încolţesc, iar cele care încolţesc mai târziu, după căderea ploilor se vor dezrădăcina. În astfel de situaţii, pentru a putea semăna totuşi la timp, terenul trebuie lucrat fără întoarcerea brazdei, cu ajutorul gruberelor sau prin lucrări repetate cu grape cu discuri grele.
Având în vedere că în general grâul urmează după premergătoare târzii, la care în anul anterior în toamnă solul a fost lucrat la adâncimi normale, faptul că în această toamnă lucrarea se execută la adâncimi mai mici nu va afecta recolta viitoare. Sunt numeroase lucrări ştiinţifice în care chiar se recomandă ca după plante care au beneficiat de lucrări adânci, la plantele care urmează să se execute lucrări mai superficiale.
Respectaţi recomandările specifice privind densitatea de semănat pentru fiecare soi, în funcţie de planta premergătoare, de tipul de sol, de starea de fertilitate şi de perioada de semănat.
Fertilizarea înainte de semănat trebuie făcută corelat cu rezultatele cartării agrochimice, singura cale corectă şi economică.
Nu semănaţi nici un bob fără a efectua în prealabil tratarea seminţei cu substanţele omologate. În caz că folosiţi sămânţă cumpărată, tratată, cereţi explicaţii referitoare la substanţa cu care a fost tratată, când şi cu ce doză.

Porumbul a ajuns rapid la maturitate
În condiţiile climatice din acest an, coacerea hibrizilor, din toate grupele de precocitate, s-a făcut într-un interval de timp scurt. Dotarea tehnică a fermierilor este în general bună şi va permite efectuarea culesului la timp, pentru a elibera terenul. Recoltarea directă din lan în boabe cu combinele de cereale dotate cu echipamentul specific pentru porumb se face când umiditatea boabelor este între 18 şi 26%. Păstrarea în bune condiţii a boabelor se realizează după o prealabilă uscare până la umiditatea de 14-15%.
În zonele cu secetă pronunţată, producţiile sunt inferioare celor din anul trecut, pe alocuri chiar înjumătăţite.
Acum, pregătirea terenului pentru semănatul grâului trebuie efectuată cu respectarea regulilor de lucrare a solului în condiţii de secetă, fără a-i afecta însuşirile fizice.

Fermierii dau zor însămânţărilor de toamnă_b

Încheierea recoltării soiei, sorgului pentru boabe şi a sfeclei pentru zahăr
• Recoltarea soiei. Şi la această cultură, soiurile din toate grupele de precocitate au ajuns la maturitate în aceeaşi perioadă. Culesul trebuie grabnic încheiat, pentru a evita pierderile prin scuturare şi pentru a folosi terenul la semănatul grâului, soia fiind o bună premergătoare. Seceta din acest an a determinat formarea joasă a primelor etaje de păstăi, deci multă atenţie la reglarea înălţimii de tăiere a plantelor.
• Recoltarea sorgului pentru boabe ajuns la coacere şi în parcelele unde s-au cultivat hibrizi târzii. Este important ca tăierea plantelor să vizeze inflorescenţele, cu cât mai puţine resturi de tulpini şi frunze care impurifică masa de boabe şi îi măresc umiditatea.
• Recoltarea sfeclei pentru zahăr se poate încheia în timpul impus de cele câteva fabrici care au mai rămas în ţară, din cele 30 câte aveam când cultivam peste 275 mii hectare şi făceam export de zahăr. În prezent, mai cultivăm circa 25 mii hectare, deci de zece ori mai puţin. Recoltarea manuală greoaie a fost înlocuită cu cea mecanizată.


ŞTIAŢI CĂ...
• În condiţii cu acelaşi regim de temperatură şi de umiditate, orzul dă producţii cu 20-25% mai mari decât grâul, deşi ambele specii au aceleaşi cerinţe faţă de repartizarea precipitaţiilor pe faze de vegetaţie;
• Orzul are cerinţe faţă de umiditate mai mici în comparaţie cu grâul, ovăzul şi chiar secara, cu 9-12% faţă de grâu şi 21-23% faţă de ovăz, cât şi datorită perioadei de vegetaţie mai scurte;
• Consumul global de apă (evaporaţie şi transpiraţie) la orz de 480-500 mm este repartizat astfel: 80-100 mm în toamnă, 100 mm în iarnă în perioada 10-20 decembrie şi 300 mm în primăvară (10-20 martie);
• Din cauza sistemului radicular mai slab dezvoltat şi cu capacitate redusă de valorificare a compuşilor mai greu solubili, orzul este mai pretenţios faţă de sol comparativ cu grâul, secara sau ovăzul;
• Referitor la reacţia solului, orzul dă bune rezultate pe terenurile cu pH 6,8-8 şi nu se poate cultiva pe solurile cu pH de 5,5.


ZONA FERTILĂ A ROMÂNIEI, SUB AMENINŢAREA SECETEI
În toate ţările lumii, în ultimii ani, se vorbeşte mult, dar se face prea puţin faţă de ce ar fi necesar referitor la efectele tot mai agresive produse de schimbările climatice. Dacă mă refer doar la cultura plantelor, a sosit vremea de a adapta tehnologiile de cultivare la modificările climatice survenite, cu atât mai mult cu cât meteorologii întrevăd că seceta în ţara noastră va afecta zonele agricole cele mai fertile, din sudul estul, vestul ţării şi chiar din Câmpia Transilvaniei. În aceste zone, verile vor fi tot mai călduroase şi secetoase. Trebuie sprijin concret în direcţia ameliorării plantelor, pentru obţinerea de noi soiuri şi hibrizi rezistenţi la aceste fenomene, în prezent fiind importate sute de soiuri şi hibrizi din ţări în care sunt alte condiţii. Soiurile şi hibrizii străini sunt productivi, dar aceasta nu ajunge, trebuie sprijinită ameliorarea plantelor şi în domeniul rezistenţei la secetă, ger, boli şi la dăunători.
Se impun schimbări imediate în domeniul tehnologiilor de cultivare, începând cu modificarea perioadelor de semănat, a fertilizării, verigă care este la baza nu numai a măririi şi calităţii recoltelor, ci şi a rezistenţei culturilor la factorii de stres. Lucrările solului trebuie să aibă ca obiectiv folosirea echilibrată a apei şi reducerea consumului de carburanţi, precum şi înlocuirea carburanţilor fosili cu cei biodegradabili; densitatea plantelor trebuie corelată cu toţi factorii care o condiţionează; trebuie să se reducă numărul de tratamente în combaterea bolilor dăunătorilor şi buruienilor prin folosirea de substanţe mai eficiente şi mai puţin poluante. Însă lista modificărilor care se impun a fi făcute este mult mai lungă şi merită a fi abordată într-un capitol separat.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 17/244 (ediţia 1-14 octombrie 2019)

Vizualizat: 253 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?