Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fermier în agricultura moldavă

Publicat: 07 mai 2015 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În luna martie, invitat fiind la întâlnirea echipei de conducere a companiei Monsanto cu cei aproape o sută de fermieri moldoveni întruniți la simpozionul profesional Dekalb organizat cu ocazia deschiderii reprezentanței Monsanto Moldova la Chișinău, l-am cunoscut pe inginerul agronom Vasile Gîrștegă, directorul societății agricole Vastadum SRL Smărăndeni din raionul Fălești - Republica Moldova, care ne-a acordat un scurt interviu despre activitatea pe care o desfășoară în agricultură. 

Click pe poza pentru galerie!

Întrebat ce suprafață de teren exploatează și care este structura de culturi în ferma lui, Vasile Gîrștegă mi-a răspuns că lucrează 1400 hectare de teren arabil, din care doar 80 de hectare sunt în proprietate, diferența fiind luată în arendă. Cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, soia convențională și sfeclă de zahăr.

 

Ferma: Cartoful se cultivă mai la nord de dumneavoastră?

Vasile Gîrștegă: Se cultivă și la noi, dar pe suprafețe mai mici, pentru că solurile sunt grele. Cartoful merge mai bine în nord, iar cel timpuriu mai jos și în zone cu sisteme de irigații.

 

Ferma: Sfecla de zahăr vă satisface?

Vasile Gîrștegă: Până anul trecut, da; însă în acest an am coborât de la 100 la 50 de hectare deoarece prețul s-a redus față de cel de referință, cu 30 lei/tonă față de 600 lei/tonă în contract (aproximativ 30 euro/tonă). Procesatorul a dat vina pe scăderea prețului în piața europeană a zahărului.

 

Ferma: Ce soiuri și hibrizi de plante folosiți?

Vasile Gîrștegă: Bunăoară, la floarea-soarelui și la soia folosim soiuri de la noi și din Ucraina, la grâu, cultivăm soiuri din Odessa, care sunt mai adaptate la secetă, iar la porumb avem hibrizi Dekalb, Pioneer, Syngenta, dar și de la noi de la Porumbeni (Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” - n.a.). Față de hibrizii Dekalb, hibrizii de la Porumbeni pierd apa mai greu și se întârzie mult recoltarea. Cultiv 250 hectare de porumb, cu tendința de creștere a suprafeței în perspectivă, în detrimentul florii-soarelui, care îmi încurcă asolamentul și rotația.

 

Ferma: Ce culturi v-au adus cele mai mari satisfacții?

Vasile Gîrștegă: Cel mai bine am ieșit la floarea-soarelui, la porumb și la grâu. La porumb am recoltat 8 tone/ha iar la grâu - 6 tone/ha. Numai că cine a vândut grâul în vară, la recoltare, cu 1,9 lei (LMD), s-a “fript”, pentru că acum prețul e de 3,20 lei și chiar mai mult (3,20 MLD - 0,70 RON).

 

Ferma: După cum se vede, prețurile sunt apropiate de cele din România, numai că dumnevoastră aveți prețurile la inputuri (motorină, semințe, pesticide, îngrășăminte) mai mici. Am putea spune că afacerile în agricultură merg destul de bine.

Vasile Gîrștegă: Da, dar noi nu avem subvenții pe suprafață ca în România. Avem doar ceva subvenții la credite pentru a cumpăra tehnică agricolă. Apoi, deși economia de piață e aproape liberă, monopolul se află tot la comerciant. Cooperativele și Asociațiile nu funcționează pentru că încă suntem în căutarea încrederii unuia în celălalt. 

Muncim din greu; eu urc pe combină la recoltat; aștept ca băiatul să termine facultatea, specializarea Protecția Plantelor, și să vină să mă ajute la conducerea firmei. 

Nu fac nimic întâmplător. În fiecare an am în loturi comparative zeci de hibrizi și de soiuri. Ne luptăm cu seceta aproape în fiecare an. Anul trecut, în vară, am avut 67 grade C la sol.

 

Ferma: Ce relații aveți cu agricultura din Europa, din România?

Vasile Gîrștegă: Particip la târguri internaționale în Occident, în România vin la IndAgra. Recent am fost la Bacău la un schimb de experiență. Iar acum, după această întâlnire (n.a: simpozionul Dekalb și deschiderea reprezentanței Monsanto Moldova la Chișinău), sper să ne invitați la vară la dumneavoastră să vă vedem producțiile mari de porumb pe care am auzit că le obțineți în România. {i bineînțeles că și noi vă mai așteptăm pe aici.

 

 

 

AGRICULTURA - SECTOR PRIORITAR AL ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA

Republica Moldova are o suprafață agricolă de peste 2,5 milioane hectare, din care 1,83 mil. ha de teren arabil și peste 300 mii ha de plantații multianuale de vie și pomi fructiferi. 

Peste 75% din terenul agricol este constituit din soluri de tip cernoziom. Încă de la Târgul Internațional de la Paris din anul 1893, cernoziomul tipic aflat în raioanele de nord ale Moldovei a fost declarat sol standard.

Sectorul agricol a fost și rămâne pilonul de bază al economiei Republicii Moldova. Agricultura participă cu aproximativ15% în PIB-ul țării, iar împreună cu industria prelucratoare a materiei prime agricole, sectorul agricol ocupă 30% din PIB. 

În structura exporturilor, produsele agricole ocupă aproximativ 50%. Peste 33% din forța de muncă a țării este angrenată în agricultură.

Recent, Guvernul de la Chișinău a semnat Acordul de finanțare privind implementarea Programului ENPARD, prin care Uniunea Europeană va acorda 64 mil. de euro pentru agricultură și dezvoltarea rurală. Printre obiectivele de bază ale finanțărilor europene se numără restructurarea și modernizarea sectorului agroalimentar, asigurarea managementului durabil al resurselor naturale, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă de la sate.

Luna trecută, mii de fermieri din peste 30 de localități au protestat, cerând Guvernului dublarea Fondului de subvenționare în agricultură, acces la credite și posibilitatea de a procura carburanți la preț redus. Agricultorii s-au declarat nemulțumiți că suportă pierderi considerabile în urma scumpirii semințelor și a fertilizanților.

Vizualizat: 347 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?