Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ferma lui Costel Buzatu, la ora bilanțului

Publicat: 11 aprilie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pe Costel Buzatu l-am remarcat prima dată în 2013, cu ocazia unei vizite în Suedia la producătorul de utilaje Väderstad. De atunci l-am tot văzut la diferite acțiuni și simpozioane organizate de furnizorii de inputuri. Dar niciodată nu am apucat să discut cu el. De la bun început, însă, mi-a lăsat impresia unui om serios, care știe ce vorbește și nu ezită să spună lucrurilor pe nume. 

Click pe poza pentru galerie!

Vehement în opinii, perceput uneori ca o persoană incomodă, în realitate este un om la locul lui, cerebral și gata oricând să-ți ofere ajutorul. Recent, l-am vizitat la ferma pe care o deține în comuna Becicherecu Mic, din județul Timiș, unde lucrează peste 900 de hectare de teren și crește 12.500 de găini ouătoare.

Producția de ouă este o activitate oarecum conexă, pe care a dezvoltat-o pentru a-și asigura lichiditățile. „Transformarea producței agricole în produse animaliere este benefică, fie că vorbim de lapte, ouă sau carne. Pe de altă parte, este o sursă de lichidități. Partea proastă este că zootehnia înseamnă o condamnare la locul de muncă. Prieteni fermieri mă sună de pe pârtia de schi din Austria și eu nu mai știu când am fost ultima dată în concediu”, spune fermierul în vârstă de 56 de ani. Șef de promoție al Facultății de Agricultură din Timișoara, acesta are doi copii, dar nici unul dintre ei nu a fost interesat de agricultură, devenind stomatologi. În schimb, soția îl susține în tot ceea ce face.

 

Dependența de subvenții

Din păcate, întârzierea plății subvențiilor a îngreunat foarte mult activitatea societății pe care o conduce cu atâta pasiune și dedicare. „Până acum nu am primit nici un ban de la Guvernul României sau de la Uniunea Europeană. Situația este destul de grea, ținând cont că va trebui să facem aprovizionarea cu semințe, pesticide și îngrășăminte chimice, care reprezintă un volum foarte mare. În aceste condiții ne este foarte greu să funcționăm la parametrii normali și să respectăm toate verigile tehnologice. Ca să devii un agronom performant trebuie să fii cel mai bun organizator, cel mai bun economist, cel mai bun tehnician și cel mai bun mecanizator. Desigur, pe lângă astea, e nevoie de un sistem nervos foarte puternic, pentru că politica agrară din România s-a dovedit a fi total dăunătoare agricultorilor”, consideră bănățeanul.

Dacă producțiile obținute anul trecut, cel puțin la culturile de toamnă, au fost pe măsura așteptărilor (7 tone la grâu, 6 tone la orz și orzoaică, 3,5 tone la rapiță), prețurile au tras în jos profitul. Acum regretă că nu a vândut totul la recoltare, pentru că i-au rămas pe stoc circa 250 tone de grâu și 600 tone de porumb. „Am sperat că în primăvară vor crește prețurile, așa cum s-a întâmplat mereu în ultimii 20 de ani, dar de data aceasta nu a mai fost cazul”. La culturile prășitoare rezultatele economice au fost sub așteptări, atât la porumb, cât și la floarea-soarelui, din cauza secetei prelungite. Pe de altă parte, nici prețurile nu au compensat pierderile de producție. Porumbul l-a valorificat cu 50-60 de bani kg, iar pe floare a primit 1,2 lei.

 

Soia, un pariu câștigat?

Cel puțin pe hârtie, soia pare să fi fost cultura cea mai profitabilă anul trecut. „Am reintrodus soia în planul de culturi ca o obligativitate în zona de interes ecologic. Deși am îndeplinit condițiile de producție solicitate de APIA, banii pentru subvenția promisă nici până acum nu au venit. Era vorba de 320 de euro pe un hectar de soia cu o producție minimă de 1.300 kg/ha, făcând dovada utilizării de sămânță certificată și livrând producția la un procesator autorizat”, se plânge fermierul. Pe cele 62 de hectare înființate anul trecut a înregistrat o producție medie la hectar de 2.526 kg, pe care a valorificat-o cu 1,1 lei/kg. Această producție a obținut-o cu soiul Dukat, creație a Institutului Selsem din Belgrad (Serbia). „Nu fac grădină botanică. Aleg cele mai bune soiuri, cei mai buni hibrizi ce se pretează la mine. Cultiv soiuri românești de grâu pentru că ele sunt adaptate condițiilor de la noi. Și chiar dacă din punct de vedere al producției nu sunt competitive, calitativ ele vor fi peste cele create de companiile multinaționale. În cazul acesta prefer o producție mai mică, dar cu indici de panificație superiori. Ambele variante sunt eficiente din punct de vedere economic. Spre exemplu, dacă fac 7 tone la hectar cu Apache, voi obține 3.500 lei, în timp ce cu Glosa, creat la Fundulea, recoltez 6 tone, dar e destul să obțin cu 10 bani mai mult pe kg și am ieșit la 3.600 lei”, ne-a explicat agronomul. 

La porumb mizează pe hibrizi Pioneer și Monsanto, iar la floare, ponderea cea mai mare o ocupă Pioneer, urmată de Syngenta. „În lumea vegetală, dar și cea animală, între cantitate și calitate există o corelație negativă. Adică, dacă ai producție mare, va fi de calitate mai slabă și invers. Dacă scroafa fată mulți purcei, sunt mici și gradul de morbiditate este mare. De asemenea, dacă obții 35 de litri de lapte pe zi de la o vacă bine furajată, acel lapte este mult cantitativ, însă procentul de grăsime este mic”, spune Costel Buzatu.

 

Grâul arată ca în luna mai

La începutul lunii martie, culturile înființate în toamnă se aflau într-o stare de vegetație destul de avansată. „Grâul semănat în prima decadă a lunii octombrie este la sfârșitul înfrățirii. Chiar mă îngrijorează dezvoltarea prea mare până la această dată. Remarc însă un lucru pozitiv: dacă nu am avut zăpadă în vestul țării, în schimb am beneficiat de 61 litri de precipitații pe metrul pătrat în luna ianuarie și de 64 litri în februarie. În ultimii 15 ani nu am întâlnit așa două luni bogate în precipitații. Această cantitate compensează deficitul înregistrat la sfârșitul anului 2015. Pentru că în zona noastră am avut parte doar de 475 litri/mp în decursul anului trecut și nici nu au fost uniform repartizate. De aceea, la culturile de porumb, floarea-soarelui și soia producțiile au fost mai mici”, constată fostul primar al comunei Becicherecu Mic.

Din cauza iernii blânde, apare presiunea bolilor, în special septorioza și făinarea. „Cea mai joasă temperatură a fost -12 grade. La grâu va trebui să facem două sau trei tratamente, că altfel va da boala în el. Soiurile românești Glosa și Boema arată acum de parcă ne-am afla în luna mai. Sunt obligat să aplic un inhibitor de creștere și asta îmi încarcă mult costurile. Dacă nu aș proceda astfel, el tot va crește iar la prima adiere de vânt mai serioasă, cu spicul îngreunat de ploaie, ar fi culcat la pământ”, susține fermierul.

 

Dotarea tehnică necesită noi achiziții 

Deși stă foarte bine din punct de vedere al dotării tehnice, și-a făcut planuri pentru următoarele achiziții. „Aș avea nevoie de un selector, pentru că îmi produc singur sămânța de grâu, orz și orzoaică. Am nevoie de o mașinărie cu o productivitate ridicată, care face cele trei operațiuni: selectează sămânța, o tratează și apoi o însăcuiește. Asta m-ar costa cam 60 mii de euro”, calculează Costel Buzatu. În plus, și-ar mai dori achiziționarea unei semănători Horsch pentru grâu, care să o înlocuiască pe cea cu care lucrează în prezent, ușor depășită. „Nu-mi realizează cu precizie densitatea și adâncimea de semănat, ceea ce face să nu am o răsărire uniformă și explozivă. Dacă reușesc să cumpăr această semănătoare pneumatică, automat aș avea nevoie și de un tractor de 250 cai putere”, consideră fermierul bănățean, care dispune în momentul de față de patru tractoare și două combine Claas.

 

 

 

PRELUCRAREA UNUI TEREN ARGILOS

Pierderea apei din sol este una dintre preocupările sale în ceea ce privește prelucrarea terenului. „La noi, conținutul de argilă este de 30-40 la sută, și atunci când avem exces de precipitații, băltește, iar când nu plouă, se creează un deficit. Astfel, la fiecare trei-patru ani trebuie să fac o arătură clasică sau să bag scarificatorul. În rest, sunt adeptul tehnologiei minim till. Conceptul ăsta este bun, dar nu peste tot valabil. Trebuie să ne raportăm la tipul de sol. Suprafața cultivată cu orz și grâu o discuiesc, la rapiță o scarific, pentru că e nevoie de un sol mai profund, că are rădăcină pivotantă, iar la porumb, care vine după 2-3 ani de monocultură, fac în mod obligatoriu arătură”, ne-a declarat Costel Buzatu.


 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 - 14 aprilie 2016

 

Vizualizat: 888 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?