Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ferma de la poarta Deltei

Publicat: 16 martie 2017 - 17:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Nu demult am participat la o întâlnire a fermierilor tulceni, în comuna Topolog, invitaţi de câteva companii distribuitoare de inputuri trebuincioase pentru a face o agricultură durabilă şi performantă într-un judeţ în care domneşte împărăţia apei. Şi totuşi, iată un paradox al locului: în Tulcea, cu toată Delta şi lacurile ei, cu braţele Dunării, sistemele de irigaţii au fost distruse de seismul tranziţiei, iar agricultura este încă la mâna şi bunăvoinţa Celui de Sus.

La eveniment, unde ospitaliera gazdă a fost un fermier cunoscut din zonă, zis domnul Cristea, m-a impresionat prezenţa tot mai numeroasă a tinerilor care au îmbrăţişat agricultura, tot aşa cum braţele Dunării îmbrăţişează cu apele sale pământul binecuvântat al Dobrogei.
Aici l-am cunoscut pe Petrică Munteanu, un tânăr fermier din Tulcea. Aici are o fermă vegetală într-o zonă agricolă defavorizată, în satul Mineri, comuna Somova, întinsă pe 150 de hectare, pe un teren în mare parte argilos.

În pregătirea campaniei agricole de semănat
„Ţinem pasul cu tehnologia, de aceea sunt prezent la acest eveniment, să aflăm noutăţile şi să putem face o agricultură performantă”, mi-a declarat fermierul tulcean.
Tânărul gândeşte destul de bine şi de corect la cei 30 de ani ai săi. Petrică Munteanu a început aventura pământului în anul 2009. S-a folosit de economiile avute în acel moment. Mai întâi cu o suprafaţă de 50 ha, apoi a avansat de la un an la altul cu terenul şi cu producţiile medii la hectar.
Acum, la desprimăvărare, Petrică Munteanu îşi vede câmpul înverzit numai cu grâu. În toamnă a semănat 70 de hectare. Soiul Glosa. Nu i-a permis vremea să pună rapiţă şi orz, că altminteri ar fi însămânţat ogorul. De vină pentru întârzierea semănatului au fost ploile din toamnă. Pentru cultura de grâu - ne spune - nu are emoţii, plantele au ieşit bine din iernare. Câmpul verde promite o recoltă bună, având în vedere calitatea slabă a pământurilor Somovei.
„Ne pregătim pentru campania semănăturilor de primăvară. Conform planului de culturi, am hotărât să aşez sub brazda trasă din toamna trecută, seminţe de mazăre, de floarea-soarelui şi de porumb. Mai pun un mixt de rapiţă cu grâu”, ne declara cultivatorul la sfârşitul lunii februarie.

Proiect cu fonduri europene în derulare
Petrică Munteanu se mândreşte cu munca lui. O muncă rodnică. La porumb îmi spune că obţine în jur de 7,5 tone la hectar, iar la grâu, la 6,5 tone per unitatea de suprafaţă, recoltă cu indici superiori de panificaţie.
În ferma de la poarta Deltei, tânărul fermier continuă investiţiile. „Am în derulare un proiect pe bani europeni în valoare de 350 mii euro, constând în achiziţionarea unui tractor John Deere de 200 cai putere, o combină cu heder, un scarificator. Când este cazul, mă urc şi eu pe utilaje la diferite lucrări: arat sau semănat. Dar am oameni destoinici, pe care mă bazez”, a afirmat producătorul agricol.

Obtuzitatea unui sistem birocratic
Fermierul tulcean consideră s-a lovit de nenumărate ori de obtuzitatea unor funcţionari, a unui sistem birocratic desăvârşit. „În reglementările legale există un indicator denumit potenţialul vegetal al zonei, dat de statistica primăriei. Însă este unul evaziv şi neîntemeiat. Pentru comuna noastră, Somova, cu satul Mineri, acest indicator nu ne avantajează la analiza de eligibilitate a proiectelor pe care vrem să le depunem; suntem depunctaţi din start. Sunt multe lucruri de pus la punct. Nu se ştie la timp când se dă drumul la proiecte, nu suntem informaţi în timp util. Apoi, se cer extraordinar de multe hârtii, ceea ce implică timp..., foarte mult timp, bani şi nervi! Trebuie să avem şanse reale când se deschid sesiunile de depunere a proiectelor. Au fost cazuri când sumele alocate pentru unele măsuri s-au consumat foarte repede, în câteva zile”, ne-a declarat tânărul fermier.
Petrică Munteanu consideră că în România fermierii pot face o activitate agricolă de calitate şi de înalt randament productiv. Dar mai este mult până a ajunge acolo!

Petrică Munteanu

Petrică munteanu are o relaţie specială cu cerul!
Petrică Munteanu are o relaţie specială cu... Cerul! Şi cu pământul! La bază a absolvit un liceu cu profit teologic, urmat de mai multe cursuri de specializare în cultivarea plantelor agricole. În manualul de bune practici, munca lui este desprinsă din cartea de căpătâi a omenirii - Biblia! Mi-l închipui pe tânărul Petrică Munteanu la semănătă pe ogorul reavăn, frumos aromitor, aşezând cu sfinţenie sub brazda odihnitoare şi hrănitoare „mirabila sămânţă”, ca parte a Creaţiei.
Pe pământurile de la poarta Deltei Dunării, mereu în formare, în prefacere, agricultura este o parte a Genezei!

 

Petrică Munteanu ne vorbeşte despre viitorul agriculturii. Iată cum gândeşte: „Proiectele din bani europeni să fie implementate special pentru tineri şi ele să nu aibă coloratură politică, să le fie eligibile doar celor din clientelă. Subvenţiile să vină la timp şi, nu în ultimul rând, să se intervină mai energic pentru reducerea birocraţiei”.

 

Gheorghe Badiu

„TINERII TRACTORIŞTI SĂ ÎNVEŢE CULTUL ŞI DISCIPLINA MUNCII”
Gheorghe Badiu, din comuna tulceană Dorobanţu, exploatează 64 de hectare. Terenul este fragmentat şi nu-l poate lucra aşa cum îi cere tehnologia de cultivare a plantelor agricole. Are suficientă experienţă în această activitate, deoarece înainte vreme a condus secţia de mecanizare de la Dorobanţu.
În toamnă, a înfiinţat orz pe 4 ha şi grâu pe alte 31 ha. Rapiţă nu cultivă, pentru că nu poate realiza un asolament optim şi nici nu sunt comasate suprafeţele. Orzul este în parametri optimi, fiind semănat la timp. Grâul pare că ridică unele probleme. Ploile din toamnă au zădărnicit activitatea din câmp; plantele au răsărit neuniform şi au intrat în iarnă nu tocmai bine pregătite. Ar fi în pericol cam o treime din cultură.

Agricultură în ritm de... manea
Gheorghe Badiu este un fermier... tradiţionalist. Lucrează cu patru tractoare U 650 - vie mărturie din epoca de aur a mecanizării comuniste. La început a cumpărat două, le-a pus la punct şi apoi a mai achiziţionat două. Avusese drept „starter” în business 24 mii de euro, bani strânşi pentru zile negre! În curte, are utilajele necesare pentru prelucrarea solului, de tratamente fitosanitare şi de semănat. Numai pentru recoltare apelează la combinele altor cultivatori. Gheorghe Badiu s-a descurcat cum a putut, fără împrumuturi, fără proiecte europene, a cumpărat totul cu banul jos pentru dotarea tehnică! În fermă are o magazie de piese unde găseşte la nevoie un rulment, o curea, cam tot ce ar trebui pentru o intervenţie uşoară.
Fermierul a lucrat încă din tinereţe în mecanica agricolă; acum este dezamăgit că au dispărut tractoriştii, cei pe umerii cărora stă, de fapt, agricultura. „Nu mai găseşti mecanizatori, cei vechi s-au cam dus spre pensie; iar cei tineri nu se urcă pe tractor dacă nu au cabină cu aer condiţionat şi... manele! De parcă numai în ritm de manele se poate face arătura!”, exclamă Gheorghe Badiu.
La Dorobanţu, terenul este sărac în nutrienţi, e o zonă de coastă. Randamentul la hectar nu este unul performant. Floarea-soarelui dă o medie de 2 t/ha, porumbul la 5 tone face performanţă, doar grâul se duce până la 4 t/ha, dar nu în toţi anii! Gheorghe Badiu vinde la recoltare către bazele de recepţie ale Comcerealului. Cu banii primiţi şi acoperă datoriile faţă de furnizori.
Băiatul său, Cezar, în vârstă de 25 de ani, ar vrea să preia afacerea de familie. Nu s-a hotărât încă. Gheorghe Badiu are cultul muncii, nu se dă în lături la greu şi este optimist: „Agricultura va avea viitor, nu putem da înapoi, însă tinerii trebuie să înveţe să muncească, să aibă cultul şi disciplina muncii!”

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 395 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?