Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ferma ca sursă de energie

Publicat: 10 martie 2011 - 15:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

O tendinţă fundamentală a dezvoltării mondiale o constituie transformarea treptată a agriculturii într-un producător eficient de sursă de energie regenerabilă. Prin tehnologii simple, accesibile, pot fi transformate în diferite forme de energie o serie de produse agricole principale sau secundare, energie care poate fi apoi folosită pentru substituirea unei cantităţi, uneori deloc neglijabile, de combustibili fosili

Click pe poza pentru galerie!

Astfel, prin procedee de fermentare alcoolică se poate produce bioetanol, utilizabil în amestec cu benzina pentru motoare cu aprindere prin scânteie, prin descompunere şi fermentare metanică se poate obţine biogaz utilizabil direct pentru încălzire, sau pentru cogenerare de energie electrică şi termică, iar prin valorificarea unor plante oleaginoase se poate produce ulei utilizabil prin ardere directă sau pentru obţinerea de biodiesel.

 

Sisteme de producere a biomasei

Astfel de sisteme reprezintă ansambluri de culturi vegetale cultivate în cadrul unei ferme, din care o parte sunt destinate obţinerii de biomasă în scop energetic.

Acest concept este determinat de faptul că nu toate produsele vegetale din fermă pot fi valorificate în scop comercial, dar toate la un loc pot aduce profit prin valorificare şi utilizare diferenţiată. Astfel, pe lângă produsul principal al unei culturi, există produse secundare (paie, coceni etc.) care pot fi transformate sau valorificate în scop energetic.

Sistemele specializate pot fi implementate de către fermierii situaţi în zonele de influenţă a fabricilor de biodiesel, bioetanol, centrale de biogaz, fabrici de brichete sau peleţi şi livrează biomasa pe bază de contract ca produs principal.

Sistem specializat pentru producerea de bioetanol. În acest sistem se cultivă plante puternic energointensive, cu un conţinut ridicat de amidon sau zaharuri solubile, plante care asigură obţinerea de producţii ridicate de materie primă la unitatea de suprafaţă şi cu un coeficient de transformare avantajos.

Culturile care pot fi valorificate ca materie primă pentru producerea de etanol sunt: porumb boabe, sorg, sfeclă de zahăr, cereale păioase, cartof, topinambur. Însă, bioetanolul se poate obţine şi din biomasă celulozică (paie, coceni, deşeuri industriale sau orăşeneşti), excluzând culturile de uz alimentar sau furajer.

Acest tip de biocombustibil se numeşte bioetanol de generaţia a doua şi s-a trecut la această tehnologie tocmai pentru a exclude competiţia pentru materii prime dintre sectorul agro-alimentar şi cel energetic.

Sistem specializat pentru producerea de biodiesel. Cultura principală utilizată în acest caz este rapiţa pentru ulei. Există un sortiment bogat de soiuri specializate, cu rezistenţă sporită la secetă şi la scuturarea boabelor. Prin adoptarea culturii de rapiţă ca materie primă pentru biodiesel, de pe un ha se pot obţine cca. 3000 kg seminţe, din care se poate obţine în jur de 1200 l ulei, rezultând circa 1200 l biodiesel.

Biodieselul se mai poate obţine şi din alte culturi oleaginoase sau chiar din reziduuri grase de la abatoare, uleiuri uzate alimentare, sau, în ultimul timp se pune mare accent pe cultura algelor, care pot produce de zece ori mai mult ulei pe unitatea de suprafaţă de pe un hectar de luciu de apă.

Mai mult, algele se pot cultiva pe terenuri mlăştinoase, sau improprii culturilor agricole convenţionale, astfel că se exclude pericolul competiţiei combustibil - hrană pentru terenurile agricole valoroase.

Sistem specializat pentru producerea de combustibil solid. În acest caz se folosesc plante erbacee sau specii lemnoase cu creştere rapidă, paiele de la cereale, plante erbacee energointesive (Miscanthus sp., Phalaris sp).

Sistemul presupune existenţa unui procesator specializat în fabricarea de biocombustibil solid (peleţi, brichete etc.). Recoltarea biomasei se face eşalonat, în conveier. Produsele finite pot fi păstrate timp îndelungat fără să-şi piardă calităţile energetice şi pot fi utilizate la nevoie.

Sistem specializat pentru producerea de biogaz. În afară de utilizarea biomasei direct sub formă de combustibil solid, obţinerea şi valorificarea biogazului este cea mai accesibilă formă de utilizare a energiei regenerabile direct de către fermieri.

Cu alte cuvinte, biogazul se obţine chiar în exploataţie şi poate fi convertit tot aici în energie termică şi/sau electrică, spre deosebire de bioetanol, sau biodiesel, care sunt produse de companii specializate, iar fermierii furnizează doar materia primă pentru obţinerea acestor biocombustibili.

Pentru a produce biogaz, fermierul are nevoie de gunoi de grajd sau alte dejecţii animaliere, biomasă vegetală sau deşeuri rezultate din activităţi agro-alimentare şi instalaţia de producere şi valorificare a biogazului.

Ca structură de culturi se pot recomanda: porumbul siloz, sfecla de zahăr, ierburi furajere etc. Un alt mare avantaj al sistemului specializat pentru producerea biogazului este faptul că în procesul de fermentare anaerobă se obţine un îngrăşământ foarte valoros, care contribuie la menţinerea fertilităţii solului fără a fi necesară utilizarea în exces a îngrăşămintelor chimice.

Cercetările sunt efectuate în cadrul programului MAKIS din cadrul MADR, grant nr. 141558/2008.

Vizualizat: 1030 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Grajduri, Ferme Agricole, Structuri Usoare
|
03. 14, 2011. Monday 16:08
Stimati domni, Va anuntam ca DIALUST SRL producator de PANOURI SANDWICH-TERMOIZOLANTE, PROFILE ZINCATE “U”; “L”; “Z”; “C” si OMEGA, TIGLA METALICA, TABLA CUTATA, produce si ofera FERME AGRICOLE, HALE AGRICOLE, STRUCTURI USOARE PENTRU HALE SI GRAJDURI. In asteptarea raspunsului dvs., Cu stima, Andrei Duda Director Vanzari DIALUST 2000 IMPEX SRL Mobil: 004-0731-306.490 Tel.: 004-021-351.00.02 Fax: 004-021-351.00.03 E-mail: andrei@dialust.ro andrei_duda@yahoo.com Site: www.dialust.ro
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?