Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fără finanţare nu se pot face culturi de primăvară

Publicat: 19 martie 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În 2013, cei mai mulţi dintre fermieri prevăd un an agricol cu potenţial bun. Din păcate, optimismul agricultorilor este umbrit de perspectiva financiară: preţurile inputurilor sunt în creştere, subvenţiile vin cu întârziere, accesul la credite rămâne greoi...

Click pe poza pentru galerie!

Astfel că, după cum mărturisea un fermier, s-ar putea ca 2013 să fie bun în producţii, dar slab ca profituri.

 

Rezerva de apă, la jumătate din necesar

Pentru fermierii din judeţul Bacău, cea mai mare problemă continuă să fie deficitul de apă din sol. Deşi iarna ar fi trebuit să fie o sursă de precipitaţii, din păcate, până în prezent realitatea infirmă această ipoteză.

„Din discuţiile purtate cu colegii de pe raza judeţului nostru, ne confruntăm cu un mare deficit de apă în sol. La 1 decembrie, zăpada a generat doar 30-35 l de apă. Iar la 1 iulie 2012, noi aveam un deficit de 145 l de apă. În lunile august şi septembrie n-am avut nici un strop de precipitaţii. Prin octombrie au fost ceva precipitaţii, dar insuficiente pentru plante. În aceste condiţii, nu avem motive de bucurie”, susţine

Daniel Ciobanu, vicepreşedinte LAPAR Bacău, director, Prodagras, din localitatea Damieneşti.
Comparativ cu anul trecut, „diferenţa constă în aceea că în 2012 pământul era îngheţat, pe când acum solul este dezgheţat, deci zăpada poate ajunge mai uşor în pământ. Deci, ar trebui ca în 2013 să fie mai bine decât în 2012. Acum, avem un strat de circa 10 cm. Însă, deficitul de apă din sol este mare, nivelul optim nefiind atins nici pe jumătate”, explică Daniel Ciobanu.

În condiţiile existente, este deosebit de important ca agricultorii să execute lucrări de conservare a apei în sol. „În judeţul nostru, cei mai mulţi fermieri au căutat să execute o serie de lucrări, în special arături, încă din toamnă. Unii au făcut şi scarificări, în funcţie de cum se prezenta solul. Alţii, au efectuat discuiri. Şi noi am profitat că toamna a fost lungă şi am arat tot, încă din toamnă”, arată Daniel Ciobanu.

Şi în 2013, societatea băcăuană va merge pe clasicele culturi de porumb şi de floarea soarelui. L-am întrebat pe directorul unităţii ce criterii au stat la baza acestei decizii? „Am planificat să semănăm 140 ha cu porumb, respectiv 60 ha cu floarea soarelui. Noi dorim să ţinem cont de rotaţia culturilor şi să păstrăm un anumit echilibru în a ne încadra cu executarea lucrărilor agricole”, afirmă Daniel Ciobanu.

 

Lipsa subvenţiilor dăunează grav culturilor de câmp

„În 2013, cel mai mult ne va costa... întârzierea subvenţiei
Adrian Mocanu, vicepreşedinte LAPAR Bacău

„În acest moment stăm satisfăcător din punct de vedere al precipitaţiilor, recent a pluat circa 100 l de apă, deci nu avem motive de îngrijorare”, ne asigură Adrian Mocanu, preşedinte, Asociaţia Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice, judeţul Prahova, şi director Agrilanca.

Ce lucrări vor face specialiştii prahoveni pentru păstrarea apei în sol? „Am dat un disc, iar prin martie vom intra cu combinatorul. Apreciem că astfel vom menţine un grad cât mai bun de umiditate în sol”, declară Adrian Mocanu.

În primăvară, Agrilanca intenţionează să semene porumb şi floarea soarelui. „Vom semăna circa 400 ha cu porumb şi 250 ha cu floarea soarelui. Sperăm ca 2013 să fie un an bun pentru noi, nu se poate să urmeze doi ani secetoşi consecutiv”, spune Adrian Mocanu.

În opinia reprezentantului fermierilor prahoveni, întârzierea primirii subvenţiilor reprezintă acum principalul motiv de îngrijorare. „Avem nevoie ca de aer de subvenţia pe suprafaţă. Dacă nu primim banii în cel mult două săptămâni, să ştiţi că acest lucru va dăuna culturilor de primăvară. Vom simţi această întârziere în nivelul producţiilor din 2013. În lipsa banilor, agricultorii vor cumpăra seminţe şi inputuri proaste. Noi, la societate am luat doar o parte din îngrăşăminte. Acum, singura noastră soluţie este creditul furnizor. Chiar dacă, să spunem anul 2013 va fi unul bun, fermierii vor suferi pentru că nu au inputuri la timp şi de calitate”, explică Adrian Mocanu.

Aşadar, există toate premisele ca 2013 să fie bun din punct de vedere al producţiilor, dar slab din punct de vedere al profitului agricultorilor. „După cum merg lucrurile, ar trebui să obţinem producţii bune în 2013. Însă marile noastre probleme continuă să fie legate de finanţare. Aproape toate inputurile s-au scumpit cu 15%.

Ceea ce înseamnă că, per hectar, costurile vor fi mai mari cu 15- 20%. Pentru înfiinţarea unui hectar de porumb, vom cheltui 3500 lei, fără costurile de recoltare şi transport. Cu cât trebuie să vindem kilogramul ca să scoatem profit? Părerea mea este că 2013 va fi un an dificil, eu nu mă aştep să câştig cât anul trecut”, a conchis Adrian Mocanu.

 

Arătura s-a făcut în toamnă

„Noi stăm satisfăcător către bine, din punct de vedere al umidităţii în sol. Din toamnă până acum, în sol s-au acumulat 200 l de apă, deci rezerva de umiditate s-a refăcut” , declară Marin Nedu, preşedinte, Asociaţia Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice judeţul Ialomiţa, şi director SC Miracom, localitatea Slobozia.

Care este stadiul lucrărilor de pregătire a solului? „Noi am arat din toamnă, urmând să mai executăm lucrări mai uşoare. Avem mai multe variante: combinatorul cu grapa cu discuri uşoare, care ajunge la 5-6 cm”, spune Marin Nedu.

Pentru primăvară, Miracom şi-a planificat să cultive 500 ha cu floarea soarelui şi 400 ha cu porumb. „Am ales aceste culturi deooarece este o tendinţă generală de reducere a culturilor semănate cu grâu în favoarea porumbului şi a florii soarelui, generată de piaţă”, declară Marin Nedu.

În privinţa aprovizionării cu inputuri, reprezentantul fermierilor din Ialomiţa enumeră trei surse de finanţare: resurse proprii, bănci şi credite furnizor. „Noi ne-am aprovizionat deja cu o parte, cum sunt îngrăşămintele, dar mai avem erbicidele, fungicidele şi insecticidele, pentru care vom organiza o licitaţie, la nivel de asociaţie”, explică Marin Nedu.

 

Inputuri mai scumpe cu 20%

Altă nemulţumire a fermierilor se referă la subvenţii şi la costurile de producţie. „În ultima perioadă, toate inputurile s-au scumpit. Începând de la motorină, unde au fost scoase subvenţiile, şi până la pesticide şi îngrăşăminte. Creşterile de preţ sunt de până la 20%. Noi căutăm să ne aprovizionăm cât mai organizat, pentru a putea obţine cele mai bune discounturi. Însă nici aşa nu se pot face minuni.

Pentru că peste 50% dintre colegi sunt angajaţi în diverse credite. Deci, este o presiune financiară mare. Mai putem apela la creditul furnizor, numai că şi aici sunt preţuri destul de mari. De aceea, avem nevoie de subvenţii la timp”, arată Daniel Ciobanu.


EURALIS
CLEARFIELD
Floarea-soarelui high-oleică

Euralis Seminţe şi Expur Slobozia au susţinut la Slobozia, în prezenţa a 75 de fermieri, un seminar dedicat culturii de floarea-soarelui high-oleică.

Daniel Orzan, Area Manager Zona I Euralis Seminţe, a prezentat hibrizii ES Tektonic CL şi ES Balistic CL din portofoliul Euralis, ambii cu tehnologie erbicidă CLEARFIELD şi cu un conţinut excelent în acid oleic (peste 88%).

• ES Balistic CL (conţinut în acid oleic de 89%) este un hibrid semi-timpuriu cu producţii stabile chiar şi în condiţii mai puţin favorabile, foarte tolerant la Phomopsis şi la frângere şi are potenţial de producţie de până la 6.100 kg/ha.

• ES Tektonic CL (conţinut în acid oleic de 89%) este un hibrid semi-tardiv, cu toleranţă excelentă atât la boli (Phomopsis, Sclerotinia şi Phoma), cât şi la stres. Potenţialul optim de producţie este de 4.100-4.500 kg/ha.

"Vă oferim atât genetică de ultima generaţie prin partenerii de la Euralis, erbicide specifice, asigurarea culturii, cât şi piaţa de desfacere pentru întreaga cantitate de floarea-soarelui high-oleică produsă în fermele dumneavostră. Ca să fie propice pentru colectare, respectiv bonusare, cultura trebuie să fie foarte bine izolată. În campania de anul trecut am reuşit să colectăm un total de 11.500 tone de floarea-soarelui high-oleică. Uleiul rezultat prin presarea la rece a florii-soarelui high-oleice permite mai multe prăjeli ", a precizat Andrei Solomon, director comercial Expur.

În 2012 a fost colectată producţia de pe 5.500 ha din judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Brăila şi Teleorman.

Vizualizat: 771 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?