Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Faci rotaţie, ai calitate! Cât este dotare genetică şi cât tehnologie?

Publicat: 24 februarie 2018 - 01:31
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Calitatea produselor agricole este determinată genetic, în procesul de ameliorare a plantelor, dar ea poate fi influenţată şi prin tehnologia de cultură aplicată. Noţiunea de “calitate” uneori este eronat asimilată cu cea de “cantitate”.

De exemplu, un conţinut mai ridicat de proteină în bobul de grâu sau un conţinut mai ridicat de zahăr în sfeclă se consideră că indică o recoltă de mai bună calitate. Asemenea recolte indică o cantitate mai mare de proteină sau de zahăr, nu o calitate mai bună a acestora.
Calitatea se referă la anumite particularităţi ale proteinei sau ale zahărului în procesul tehnologic: a se separa mai uşor produsul finit, a fi mai pur, a avea un randament în prelucrare mai ridicat etc. Calitatea este o consecinţă a constituţiei fizice şi chimice a produselor agricole, care se finalizează prin randamentul la prelucrare sau prin efectul energetic în alimentaţie.

Influenţa asolamentului asupra….
… randamentului de prelucrare a sfeclei de zahăr. Calitatea sfeclei de zahăr, de pildă, se referă la uşurinţa cu care se separă zahărul şi la randamentul obţinut în prelucrare. Când alături de zahăr în sucul sfeclei se găseşte glucoză şi fructoză, în timpul purificării zemii, acestea împiedică cristalizarea zahărului şi reduc randamentul în prelucrare. Totodată, acidul pectic prezent în suc, având caracter gelatinos, influenţează negativ procesul de filtrare a zemii. Efect negativ are şi aşa-numitul azot vătămător (Nv), deoarece la o parte Nv se stopează cristalizarea a 25 părţi zahăr care trece în melasă. La fel acţionează şi conţinuutl ridicat de cenuşă (C); la o parte cenuşă se opreşte cristalizarea a cinci părţi zahăr, care trece în melasă. Prezenţa acestor substanţe care intervin negativ în procesul de prelucrare depinde de regimul de nutriţie al sfeclei de zahăr şi acesta poate fi influenţat direct de rotaţia culturilor şi asolament.
Prin urmare, cantitatea ridicată de zahăr în sfeclă nu este un criteriu de calitate, pentru că la aceeaşi cantitate de zahăr determinată în laborator, în fabrică se poate obţine o cantitate de zahăr mai mare sau mai mică.
Zahărul extras se poate determina cu relaţia: ZE â D-(5cÂ25Nv), unde D - conţinut zaharoză; C - cenuşă; Nv - azot vătămător
La sfecla de zahăr, cel mai mic conţinut de zahăr s-a obţinut în monocultură: 13-14,1%. După diferite premergătoare conţinutul a fost cu 1,7-2 puncte procentuale mai mare. Astfel, când sfecla a urmat după sfeclă, a avut 13,7% zahăr şi s-au obţinut 2441 kg zahăr/ha; când a urmat după grâu, a avut 15,7% zahăr şi s-au obţinut 4318 kg zahăr/ha. Deci la o diferenţă de doar 2 puncte procentuale s-a obţinut o producţie aproape dublă de zahăr.
În prezent, prin procesul de ameliorare, conţinutul în zahăr trece de 18-20%. Şi mărimea rădăcinilor de sfeclă diferă în funcţie de planta premergătoare: în monocultură - 324 g; după grâu - 428 g; după mazăre - 439 g.
… calităţii grâului, care se poate aprecia după următoarele însuşiri:
• Valoarea nutritivă, care presupune:
- cantitatea de energie conţinută în produsul respectiv, exprimată în calorii;
- prezenţa substanţelor proteice, minerale, vitamine cu rol în metabolism;
• Modul cum se comportă la prelucrare:
- pentru morărit sunt importante sticlozitatea bobului, grosimea învelişului, care înfluenţează cantitatea de făină şi de tărâţe;
- pentru panificaţie calitatea este determinată de: capacitatea făinii de a forma gaze în timpul depozitării, ceea ce depinde de conţintul în zaharuri fermentescibile; capacitatea aluatului de a reţine gazele formate, aceasta depinzând de calitatea glutenului. Calitatea glutenului la rândul său este dată de raportul între gliadină şi glutenină, care se manifestă prin elasticitate ş.a. Acest raport este FB la valorile 68/32, B când este 75/25 şi slab când este 80/20.
În calitatea grâului, un rol important îl are clima şi solul. Însă omul poate interveni prin asolament şi prin rotaţia culturilor!
… calităţii florii-soarelui:
• În monocultură a avut 45,5% ulei şi au rezultat 768 kg/ha ulei;
• După porumb, 47,6% ulei şi 1081 kg/ha ulei;
• După mazăre, 41,97% unei şi 873 kg/ha ulei.
Rezultă că după mazăre, deşi a avut 41,97% ulei, a rezultat mai mult decât în monocultură, deşi avea 45,5% ulei.

 

TABELUL 1: EXPERIENŢĂ PRIVIND INDICII DE CALITATE AI BOBULUI DE GRÂU

 tab1graun117_b

TABELUL 2: ASOLAMENTUL ŞI CALITATEA GRÂULUI

tab2graun117_b


Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

 

Vizualizat: 598 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?