Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Examenul rapiţei în ferma Agrotora Negreşti

Publicat: 28 septembrie 2018 - 21:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Anul agricol 2018 a adus noi lecţii şi noi provocări pentru fermierii vasluieni. Dacă la debutul său, anul de producţie 2017-2018 scotea în faţa cultivatorilor de cereale problema lipsei de apă din sol, care îngreuna semănatul, către final, respectiv la începutul lunii august, au apărut ploile torenţiale care au afectat sute de hectare de culturi. 

Pe întreg teritoriul judeţului Vaslui au căzut ploi torenţiale şi grindină care au provocat pierderi fermierilor din zece comune ale judeţului, suprafaţa totală afectată fiind de 763 de hectare, potrivit inginerului Gigel Crudu, directorul DADR Vaslui. S-au înregistrat cantităţi de precipitaţii de 15-50 litri/mp, fiind raportate băltiri şi afectări directe ale plantelor.

Examenul rapiţei în ferma Agrotora Negreşti_b

Primăvară grea: uite floarea, nu e floarea
Nici zona Negreşti, judeţul Vaslui, nu a fost ocolită de vitregiile vremii, ceea ce a reprezentat o provocare importantă şi pentru cei mai experimentaţi producători agricoli. Chiar şi în primăvara anului 2018 a fost secetă, ceea ce a făcut ca recoltele de rapiţă şi de orz să fie dijmuite cu 50 la sută faţă de normal, respectiv 2 tone/ha la rapiţă şi 3 tone/ha la orz. ”Prin propria experienţă de peste trei decenii în agricultură, pot să certific faptul că schimbările climatice îşi fac simţită prezenţa tot mai mult. Dacă în toamnă am avut o secetă excesivă, care ne-a pus mari probleme la înfiinţarea culturilor, a urmat o primăvară atipică. În luna martie 2018, a nins şi a fost o perioadă în care foarte greu am reuşit să pregătim terenul pentru semănatul culturilor specifice.
Apoi, la rapiţă, a urmat o perioadă extrem de scurtă de înflorire. Acum vedeai floarea în lanul cu rapiţă, acum dispărea. Nici inflorescenţele nu au fost normale şi nici păstăile nu s-au dezvoltat ca în anii precedenţi, deşi la acea vreme încă mai era o oarecare rezervă de apă în sol. Abia după aceea s-a instalat din nou seceta. Bănuiesc că aici un rol important l-au avut şi fluctuaţiile de temperatură. De altfel, îmi spuneau colaboratorii mei apicultori că nici albinele nu au putut face polenizările în mod normal, dovadă fiind faptul că, în anul 2018, stuparii nu prea au adunat miere de rapiţă”, relata Costică Cioată, directorul SC Agrotora Negreşti, judeţul Vaslui.
În vară, alte fenomene au luat fermierii prin surprindere, respectiv ploile abundente, cu aspecte de vijelie şi cu căderi torenţiale pe anumite areale, care au distrus şi case ori drumuri. În aceste condiţii, fermierii au fost nevoiţi să conştientizeze realităţile din câmp şi să găsească soluţiile tehnice şi tehnologice cât mai potrivite, pentru a reduce risipa de apă şi pentru a asigura nutriţia şi sănătatea plantelor. “Am studiat, am comunicat cu specialiştii şi am investit. Acestea au constituit măsuri prioritare în ferma noastră”, preciza Costică Cioată.

Examenul rapiţei în ferma Agrotora Negreşti_b

“Nu am vândut nimic, am depozitat”
Evoluţia vremii, producţiile slabe şi preţurile mici aduc premise negative pentru noul an de producţie, spun fermierii.
SC Agrotora Negreşti dispune şi de spaţii de depozitare, ceea ce permite păstrarea recoltelor până în momentul în care preţurile mai cresc. Dar... “Evoluţia din acest an a preţurile m-a pus mult pe gânduri. Dacă în urmă cu 4 ani, rapiţa se valorifica la preţuri de 1,65-1,7 lei/kg, iar de vreo doi ani încoace s-a vândut cu 1,5 lei/kg, în acest an, în perioada de vară, se vorbea despre preţuri de 1,5-1,4 şi chiar 1,3 lei/kg. Nici nu îmi vine să cred că vorbim despre asemenea preţuri într-un an cu producţii destul de slabe la rapiţă şi, concomitent, cu creşteri semnificative ale costurilor cu inputurile. În afara unor livrări realizate în contul unor datorii la termen, nu am vândut nimic, ci am depozitat. Aceasta este încă una dintre lecţiile ultimilor ani, în afacerile agricole din România, şi mă bucur că mi-am însuşit-o la vreme, iar acum pot, cumva, să trec examenul anului 2018 în privinţa rapiţei. Dar nu pot să nu meditez asupra faptului că cel mai păgubit rămâne fermierul. Adică, intermediarii care cumpără recoltele şi le revând nu înregistrează pierderi, indiferent cum este anul de producţie, dar fermierul care nu are spaţii de depozitare şi care este nevoit să valorifice are de pierdut”, spunea inginerul Costică Cioată.

Rapiţa într-o nouă tehnologie de cultură
Alături de alte verigi tehnologice, precum stabilirea momentului semănatului (care, în condiţiile climatice din ultimii ani, s-a impus a fi devansat), calitatea seminţei folosite la înfiinţarea culturilor rămâne esenţială şi, inclusiv la Negreşti, în fiecare an, se fac experienţe în condiţii reale de producţie. În 2018, la cultura de rapiţă, s-a optat pentru semănatul timpuriu şi au fost încercaţi patru hibrizi. ”Pentru recolta de rapiţă 2019, este pentru doua oară consecutiv când semănatul s-a efectuat mai devreme cu aproximativ două săptămâni, în prima parte a lunii august, pe principiul că întâi semănăm şi apoi aşteptăm ploaia şi nu invers, fiindcă s-ar putea ca precipitaţiile să vină mai târziu şi plantele nu vor avea suficient timp pentru o evoluţie corespunzătoare pregătirii pentru iarnă. Alte măsuri tehnice pe care le-am adoptat în timp, învăţând lecţiile fiecărui an de producţie la rapiţă, sunt legate de evitarea aratului şi efectuarea lucrărilor doar cu utilaje cu discuri sau combinatoare, reducerea normei de sămânţă, cu creşterea distanţei dintre plante pe rând (pentru o mai bună ramificare, cu reducerea cantităţii de sămânţă de la aproximativ 5 kg/ha în urmă cu aproximativ 15 ani, la aproximativ 2 kg/ha, acum)”, preciza specialistul.

Testul productivităţii hibrizilor
În privinţa seminţei, aşa cum procedează an de an la toate culturile, se aleg mai multe soiuri şi hibrizi recomandaţi pentru zona respectivă şi pentru ţintele de producţie (cultură pentru sămânţă ori pentru consum, uman sau zootehnic ş.a.m.d.) “La rapiţă, dintre cei patru hibrizi, doar doi au trecut testul, un criteriu esenţial fiind nivelul producţiei. Dacă, în condiţiile climatice ale anului 2018, doi dintre hibrizi au avut producţii de 2-3 tone/ha, la ceilalţi doi hibrizi, la care voi renunţa, nu am putut vorbi despre mai mult de 1-1,5 tone/ha. De aceea, doar hibrizii care, în condiţiile aceloraşi investiţii, au trecut examenul evoluţiei vremii se regăsesc în loturile din anul de producţie 2018-2019. Suprafaţa destinată culturii de rapiţă este de 250 de hectare”, preciza specialistul.
SC Agrotora Negreşti exploatează aproximativ 900 hectare de teren agricol, pe aproximativ 10% din suprafaţă fiind amplasate loturi semincere de grâu, orz, ovăz, orzoaică şi lucernă. În anul 2018, structura de culturi din ferma condusă de către inginerul Costică Cioată a inclus grâu (310 ha), rapiţă (225 ha), porumb (150 ha), orz (28 ha), floarea-soarelui (120 ha), soia (50 ha) şi restul lucernă.

 

Examenul rapiţei în ferma Agrotora Negreşti_b
Costică Cioată: “La rapiţă, dacă este să fac o statistică, din anul 2010, am semănat constant peste 200 ha, dar acesta este al patrulea an în care am rămas cu rapiţă în câmp până la recoltare. Este un an pe care, totuşi, îl pot numi normal ca evoluţie a vremii şi a culturii, fiindcă au fost situaţii când, din cauza secetei, plantele de rapiţă nici nu s-au dezvoltat suficient pentru a intra în iarnă într-o stare de vegetaţie corespunzătoare şi am renunţat la cultură. Mă încăpăţânez să păstrez această plantă pentru că îmi place iar ca specialist mă provoacă”.

 

SOIA A CREAT CELE MAI MARI EMOŢII
Dintre toate culturile incluse în structura anului agricol 2018, din cauza secetei din primăvara 2018, cea mai neuniformă răsărire a fost la soia. ”O asemenea răsărire neuniformă nu am văzut niciodată, în toată viaţa mea de agricultor. La finalul lunii iunie 2018, abia aveam câteva plăntuţe cu o înălţime de 20 cm. Practic, în acest an, în ferma mea, din punct de vedere tehnico-productiv, cel mai greu a fost la cultura de soia. Abia după ploile din vară, plantele au început să iasă, până la acel moment sămânţa stând în sol ca într-un sac. Grijile cele mai mari pe care mi le-am făcut încă de la sosirea valului de ploi au fost legate de problemele la recoltare. {tim că soia se culege atunci când păstăile sunt uscate şi au culoarea brună, cu o umiditate a seminţelor de 16%, trebuind ca la umiditatea de 12% operaţiunea să fie finalizată (septembrie-octombrie). Numai că toamna 2018, cel puţin în zona noastră de activitate, va fi una în care lanul prezintă atât păstăi uscate, cât şi păstăi verzi. Iată, aceasta este o altă încercare a noastră, a fermierilor, în care trebuie să decizi cât aştepţi până recoltezi”, arăta inginerul Costică Cioată.


ÎNDATORIRILE DE CĂPĂTÂI ALE FERMIERULUI
Se dovedeşte din nou faptul că nici un an agricol nu seamănă cu celălalt şi că mereu trebuie să fii pregătit pentru noi şi noi examene profesionale şi de viaţă, fiindcă permanent agricultorul îşi identifică bucuriile sufletului cu reuşitele în muncă, la fel cum fiecare eşec în activitate îi tulbură profund liniştea sufletească. “Să observi totul şi repede să analizezi corect, să decizi şi să acţionezi promt şi cu mult curaj, să fii un bun gospodar, toate acestea mi se par îndatoriri de căpătâi ale omului care, din suflet, şi-a ales profesia de agricultor şi care, oricât ar fi de greu, vrea să reuşească”, consideră fermierul vasluian Costică Cioată.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Vizualizat: 62 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?