Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Evaluarea pajiştilor pe bază de releveu floristic (I)

Publicat: 01 aprilie 2019 - 12:57
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Metoda clasică de determinare a producţiei de masă verde şi a calităţii furajere a ierbii din pajişte este aproape imposibil de efectuat, de aceea propun o nouă modalitate pornind de la releveul floristic sau botanic, cu aprecierea procentuală a speciilor în covorul ierbos.

Metoda clasică de determinare a producţiei de masă verde sau de iarbă a păşunilor şi a calităţii lor furajere se face prin cosire pe suprafeţe împrejmuite cu gard fix sau sub cuşti metalice, pentru a le feri de animalele care pasc. Pentru pajiştile recoltate în regim de fâneaţă, determinarea producţiei şi calităţii este foarte mult uşurată, nefiind nevoie de îngrădirea pentru pază împotriva animalelor. Izolarea suprafeţelor de probă pe păşuni în cel puţin trei repetiţii pentru fiecare tip sau habitat uniform de pajişte reclamă investiţii şi mai ales pază, împreună cu efortul de a recolta şi cântări iarba de 2-5 ori pe an, în funcţie de zona fizico-geografică, de a preleva probe şi de a le analiza chimic calitatea furajeră în laborator. În multe situaţii, mai ales izolate, acest procedeu de determinare a producţiei păşunilor este aproape imposibil, cauză pentru care cei care întocmesc amenajamente pastorale, sau alţii, apreciază indirect acest indispensabil indicator economic, din cărţi sau la întâmplare, cu erori mari, departe de realitatea din teren.
Din cauza impedimentelor de determinare a producţiei de iarbă pe păşuni, se propune o nouă metodă pornind de la releveul floristic sau botanic cu aprecierea procentuală a speciilor în covorul ierbos.

Pajiste_b

Aprecierea abundenţei - dominanţei
În cazul aprecierii abundenţei - dominanţei (AD) după scara fitosociologică (Braun-Blanquet, completat de Tűxen şi Ellenberg - 1937) de către geobotanişti, se face transformarea în procente de participare a speciilor (Tabelul 1).
În această transformare se pot uşor observa diferenţele foarte mari între notele de apreciere AD, care pot fi de 25% diferenţă între notările 4 spre 5 şi 3 spre 4 şi 20% între 2 şi 3 apreciere AD. Astfel, oricât de bun observator ar fi un biolog-botanist, agronom sau silvicultor specializat în studiul vegetaţiei, el poate foarte uşor aprecia sau greşi o notă sau alta apropiată, cu erori destul de mari atunci când ulterior scara Braun-Blanquet o transformăm în procente de participare. De aceea, în studiul agroproductiv al pajiştilor este mai utilă notarea directă în procente după metoda Klapp-Ellenberg; aici nu putem greşi cu 20-25% participarea unei specii în covorul ierbos, ca în cazul metodei Braun-Blanquet.
Probleme şi mai mari apar atunci când încercăm să transformăm în procente intervale de notări pentru AD din releveurile floristice sintetice. În acest caz se propune o nouă formulă de transformare a intervalelor de AD în procente de participare, ţinând seama şi de frecvenţa generală (constanţa K) a speciei respective (Tabelul 2). Astfel, mediile din scara de apreciere AD din tabelul 1, ca procente de participare a unei specii, sunt integrale la o constanţă (K) de 80-100 şi aceste procente scad odată cu diminuarea constanţei sau frecvenţei generale. În acest mod, transformarea scării cu notele de apreciere în procente sunt mai aproape de realitatea din teritoriu.
După transformarea scării de apreciere a notărilor fitosociologice în procente de participare, în dreptul fiecărei specii din noul releveu floristic, ordonat alfabetic pe trei grupe mari furajere - graminee, leguminoase (Tabelul 3) şi alte familii (Tabelul 4) - se trece indicele de calitate furajeră (F4-F9), de la F4 (slabe de balast) până la F9 (excelente), alături de indicii de fitomasă utilă (M1-M9), de la foarte slabi până la excelenţi (M9). Restul speciilor din covorul ierbos din afara celor furajere sunt considerate dăunătoare pentru producţia pajiştilor (F3) şi a produselor animaliere (lapte, carne, lână etc.) - F2, cât şi toxice - F1.
Aceste specii sunt prezentate pe larg în lucrarea ”Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale” elaborat de ICD Pajişti Braşov în anul 2014, accesibil pe: www.pajisti-grassland.ro. Speciile dăunătoare pajiştilor (F1-F3) nu au valoare furajeră, primind indicele de fitomasă nul (M0), nu se iau în calcul pentru determinarea valorii pastorale, producţia utilă de furaj şi încărcarea cu animale.

Stabilirea valorii pastorale (VP)
Valoarea pastorală este un indice sintetic de caracterizare a calităţii unei pajişti, determinată prin metode floristice de apreciere. După ce s-a întocmit lista floristică cu speciile componente ale covorului ierbos şi participarea lor în fitomasa utilă, pasul următor îl constituie aplicarea unor formule de determinare a valorii pastorale, şi anume: VP â Σ P (%) x F / 9.
VP - indicator valoare pastorală (0-100);
P - participare în covorul ierbos (%), indiferent de metoda de determinare (Braun-Blanquet, Klapp-Ellenberg, Daget-Poissonet etc.);
F - indice de calitate furajeră.
Având la dispoziţie tabelele sintetice cu participarea în „%” a speciilor, este posibilă calcularea valorii pastorale pe baza indicilor de calitate furajeră (F), care au valoarea ”0” pentru speciile toxice (F1), dăunătoare produselor animaliere (F2) şi covor ierbos (F3) şi valori pozitive pentru speciile furajere propriu-zise (F4-F9).
Determinarea indicatorului de valoare pastorală se face prin împărţirea la 9 a punctajului obţinut din înmulţirea P X F, după care se apreciază calitatea unei pajişti astfel:
0 - 5: pajişte degradată;
5 - 15 foarte slabă;
15 - 25 slabă;
25-40 mediocră;
40-60 mijlocie;
60-80 bună;
80-100 foarte bună.
În Franţa, indicele de valoare pastorală (VP) se înmulţeşte cu coeficientul 0,02; respectiv pe o pajişte cu valoarea maximă de 100 puncte VP, fertilizată corespunzător organo-mineral şi folosită raţional prin păşunat şi cosit, se pot întreţine 2 UVM/ha/an, fiind considerată capacitatea furajeră anuală (CFA) a unei pajişti permanente.

 

TABELUL 1: SCARA DE APRECIERE A ABUNDENŢEI-DOMINANŢEI (AD) ÎN SISTEMUL BRAUN-BLANQUET

tab1m219_b
TABELUL 2: APRECIEREA PARTICIPĂRII (%) SPECIILOR DE PLANTE DIN RELEVEURILE SINTETICE, ÎN FUNCŢIE DE INTERVALELE DE ABUNDENŢĂ + DOMINANTĂ (A+D) ŞI CONSTANŢA MEDIE (K) PENTRU FITOCENOZELE DE PAJIŞTI PERMANENTE

tab2m219_b
TABELUL 3: SPECII DE GRAMINEE ŞI DE LEGUMINOASE FURAJERE DIN FLORA PAJIŞTILOR (F4-F9), CU INDICI DE FITOMASĂ UTILĂ (M1-M9)

tab3m219_b
LEGENDĂ TABELUL 3
INDICI DE VALOARE FURAJERĂ (F)
1 - toxice pentru animale şi om;
2 - dăunătoare produselor animale;
3 - dăunătoare covorului ierbos;
4 - slab furajere (de balast);
5 - mediocre furajere (fost F1);
6 - mijlocii furajere (fost F2);
7 - bune furajere (fost F3);
8 - foarte bune furajere (fost F4);
9 - excelente furajere (fost F5);
X - specii cu valoare furajeră necunoscută.

TABELUL 4: SPECII FURAJERE DIN ALTE FAMILII DIN FLORA PAJIŞTILOR (F4-F9), CU INDICI DE FITOMASĂ UTILĂ (M1-M9)

tab4m219_b
Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)

Vizualizat: 240 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?