Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Evaluarea culturilor în pragul recoltării

Publicat: 25 iunie 2014 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Fermierii îşi fac socoteala investiţiei, dar şi primele estimări privind producţiile

Click pe poza pentru galerie!

În majoritatea zonelor agricole din ţară, culturile semănate în toamna anului trecut s-au dezvoltat corespunzător până la această dată. Cântarul va arăta adevărata valoare a muncii de peste an a fermierilor. Rămâne de vâzut cât de preţuite vor fi producţiile pe piaţa agricolă.

 

CĂLĂRAŞI
Tehnologie... în testare

George Cărteraru, preşedintele Cooperativei Agricole Dorobanţu 2009 din judeţul Călăraşi, aşteaptă o producţie frumoasă la grâu, datorată condiţiilor meteo favorabile din acest an, dar şi, posibil, ca urmare inovaţiilor tehnologice aplicate. “Anul acesta am făcut câteva teste, ca să zic aşa. Spre exemplu, la pregătirea patului germinativ, drept fertilizant pentru sol am folosit sulfatul de amoniu în loc de îngrăşăminte complexe. Culturile sunt foarte bune, dar nu ştiu să spun dacă diferenţa şi faptul că sunt mai bune decât cele de anul trecut se datorează sulfatului sau vremii favorabile. De asemenea, în vegetaţie, la culturile de toamnă am dat cu uree şi nu am mai aplicat azotat de amoniu”, ne-a spus agricultorul.


Septorioza i-a cam luat pe nepregătite

„După mulţi ani de supravieţuire în agricultură, ultimii trei chiar au fost mai buni
George Cărteraru, preşedintele Cooperativei Agricole Dorobanţu 2009 - Călăraşi


Cu toate că a asigurat bunul mers în vegetaţie al culturilor, umiditatea solului şi cea atmosferică au favorizat şi apariţia bolilor. Pe unele areale de cultură din judeţul Călăraşi, grâul a fost afectat de septorioză (Septoria tritici), astfel că au fost necesare mai multe intervenţii pentru protecţia plantelor.
În plantaţiile sale, George Cărteraru a aplicat tratamentele în trei etape: fungicid, insecticid şi erbicid - prima fază; fungicid şi insecticid sistemic - faza a doua; şi un alt fungicid, mai puternic, în faza a treia.

“A fost nevoie să mai intru şi a treia oară cu tratamentul împotriva septoriozei, apărută din cauza ploilor şi care i-a cam luat pe nepregătite pe fermieri. Oamenii ştiau că şi-au tratat culturile, dar boala aceasta necesită un tratament aparte cu un fungicid mai scump. Şi nu este un caz izolat doar în culturile mele, ci în toată zona: Dorobanţu, Călăraşi, Slobozia; pe unde am circulat am observat această boală în cultura de grâu. Dacă grâul nu este tratat, boala ar putea produce pagube însemnate, pentru că usucă planta, începând cu frunzele, apoi cu tulpina şi la un moment dat este distrusă toată, fără să mai producă boabe.

Partea bună este că boala se instalează pe zone circulare, oarecum restrânse, cu diametrul de câţiva metri. Dacă ai observat-o şi ai tratat repede, ai oprit extinderea. Septorioza nu a apărut pe toată suprafaţa cultivată cu grâu, ci doar acolo unde a fost monocultură; în situaţia mea, pe o suprafaţă de 70 ha. Dacă fac un calcul, din totalul de 300 ha au fost afectate 5 ha”, ne-a explicat Cărteraru.


2014 ar putea fi un nou “an al rapiţei”

Câmpurile ţării au fost invadate de galben în primăvara acestui an. Agricultorii care au mizat pe rapiţă nu au dat greş. Cultura a format acum silicve şi promite recolte bogate. Dacă anul trecut a avut doar 20 ha cultivate cu rapiţă, anul acesta George Cărteraru “a riscat” 70 ha. Da, “a riscat”, pentru că rapiţa este o cultură destul de pretenţioasă. “La rapiţă, este foarte important să nu o scapi din mână primăvara. Tratamentele sunt esenţiale, mai ales în ceea ce priveşte dăunătorii.

Anul acesta eu am tratat-o în două rânduri: o dată cu un stimulator de creştere, cu îngrăşământ foliar şi cu insecticid şi a doua oară am intervenit doar cu un insecticid. Nu am avut dăunători până la ora asta, deşi în zonă am văzut culturi afectate, în mod special în ariile apropiate de păduri”, a precizat acesta, adăugând că peste tot rapiţa este foarte bună. “Anul trecut spuneam că a fost un an al rapiţei, dar anul acesta este mai bun decât anul trecut”, spune el.

În ceea ce priveşte producţiile, aşteptările sunt optimiste, în cazul în care nu vor apărea intemperii.“Nu mă aştept ca rapiţa să fie sub trei tone pe hectar, în condiţiile în care anul trecut am făcut 3.150 kg/ha. La grâu, anul trecut am avut o producţie medie de 5.000 kg/ha producţia medie, pentru că au fost sole în care am recoltat 7.800 kg/ha, dar şi sole în care a fost culcat de vânt şi nu a avut masa hectolitrică corespunzătoare”, spune Cărteraru.

După producţii, inevitabil, fermierii se gândesc la preţuri. Anul acesta ei iau în calcul şi contextul economic şi geografic internaţional. “Ţinând cont de faptul că suntem vecini cu Ucraina şi foarte aproape de Rusia, poate nu mulţi traderi de cereale se aventurează să achiziţioneze cereale din Ucraina. Mai sunt şi inundaţiile din Vest, care au afectat culturile, deci un context oarecum favorabil fermierilor români”, a adăugat Cărteraru.

Potrivit acestuia, la grâu nu sunt modificări de preţ faţă de anul trecut, în urmă cu două luni preţul a fost de 0,85 lei/kg, dar acum este de 0,65 lei/kg. “Nu mă aştept ca preţul să scadă sau să crească foarte mult, va fi constant în jurul acestei valori. În schimb, rapiţa va avea preţ, nu este o cultură cu probleme din acest punct de vedere, pentru că are căutare”, spune el.

 

BRĂILA
Cinci tone la grâu pe un sol ameliorat

În zona Însurăţei, judeţul Brăila, Adrian Romgetdacus Bârdiganu are o exploataţie de câteva sute de hectare. Anul acesta a cultivat 110 ha cu orz, din care 20 ha cu orz de bere, alte 80 ha cu floarea-soarelui, rapiţă pe 60 ha şi ceva mazăre. Îngheţul la sol din această primăvară a afectat oarecum suprafeţele cultivate cu grâu şi rapiţă.

„Sper să dau lovitura la grâu cu 5000 kg/ha. M-am luptat cu terenul mai bine de trei ani; aici solul are un pH mare, între 8,2 şi 8,7, am făcut o agrotehnică specială, lucrări de drenare, de ameliorare prin aplicarea amendamentelor pe bază de sulf cu degajare lentă. Mai am o suprafaţă de vreo 20 ha unde trebuie să aplic gunoi de grajd ca să măresc gradul de fertilitate”, ne-a declarat fermierul.


Producţii de 4.000 kg/ha la rapiţă şi la soia

În zona Silistraru, ferma condusă de Iosif Ţicra are rapiţa mai înaltă decât fermierul şi „plină de păstăi”. „Cultura a ieşit foarte bine din iarnă şi, în condiţiile de umiditate de acum, a crescut foarte înaltă şi sperăm într-o producţie foarte bună; am curajul să spun că putem trece de 4 tone/ha”, ne-a declarat agricultorul. De ani buni cultivă genetică Pioneer, acum are hibrizii PR44D06, PR44W29 şi PR44W21 pe 180 ha.

„Altă cultură care se prezintă foarte bine e soia, cultivată pe 200 ha. În judeţul Brăila toată lumea fuge de soia, se cultivă doar în Insula Mare şi în alte câteva unităţi. Nu e nici un risc! Poate e doar problema banilor, pentru că sămânţa este destul de scumpă, vine din SUA. Şi mai sunt cele 3-4 erbicide pe care ar trebui să le aplici. Noi mergem imediat după semănat, în preemergenţă, cu erbicidele Dual Gold plus Sencor, în amestec. Apoi venim cu produsul Basagran o dată sau de două ori, pe alocuri, unde este nevoie”, a detaliat Iosif Ţicra schema de protecţie la soia. „La ora actuală plantele sunt foarte bine răsărite, uniforme şi sperăm într-o producţie de cel puţin 4 tone la hectar, ca şi anul trecut. Sunt fan al acestei culturi şi o cultiv din 1973. Din punct de vedere financiar, două culturi au menţinut preţul: rapiţa şi soia!”, susţine fermierul.


CLUJ
Lucrări multe în timp scurt

Deşi sunt cu un pas în urma celor din Sud, din cauza vremii, agricultorii ardeleni se bucură de culturi la fel de frumoase şi “mănoase”. Iosif Balla, preşedintele Asociaţiei de Producători din judeţul Cluj, ne-a spus că la grâu a avut un atac de fuzarioză (Fusarium spp.), dar nu vor fi pierderi mari. “Asta s-a întâmplat în ultimele săptămâni, din cauza umidităţii crescute şi pentru că nu am putut interveni la timp cu tratamente. Trebuie să facem şi recoltarea furajelor în acelaşi timp şi nu ştim de care să ne ocupăm mai degrabă”, ne-a spus agricultorul.

Din punct de vedere al rentabilităţii culturilor, “tot rapiţa rămâne campioană, pentru că se vehiculează un preţ de 1,8 lei/kg”, spune fermierul, adăugând că şi anul trecut tot rapiţa a fost cea mai rentabilă cultură, urmată de floarea soarelui.

 

“Se va căra mult grâu dincolo”

“Importante sunt preţurile, iar acum la grâu se vehiculează un preţ de 0,65-0,70 lei/kg. Fiecare firmă vine cu şmecherii, unii zic că va fi ieftin pentru că va fi supraproducţie, dar eu cred că pentru export tot o să fie cerere mare şi se va căra mult grâu dincolo. Şi anul trecut, exporturile ne-au ridicat economia”, opinează Iosif Balla.

Vizualizat: 591 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?