Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Eugen Claudiu Dan: Pentru mine cred că va fi ANUL PORUMBULUI!

Publicat: 16 august 2017 - 09:28
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Eugen Claudiu Dan, Jenică, aşa cum îi spun cei apropiaţi, din comuna gălăţeană Negrileşti este un tânăr fermier mulţumit de munca sa şi de pământul care îl răsplăteşte an de de an prin roadele sale. Învaţă să-l lucreze cu temeinicie, cu pasiunea şi rigoarea cerute de tehnologiile agricole de cultivare.

Grâne înveşmântând în auriu Dealurile Covurluiului
Şi în acest prim sezon de treierat, rezultatele i-au oferit o rază de lumină. „M-am închis binişor cu vreo 5.200 kg de grâu la hectar şi cu 3.000 la rapiţă”, ne-a declarat cu o uşoară prudenţialitate producătorul agricol. Pentru un fermier din această parte a ţării este un lucru mare; să lucrezi cu bune rezultate terenuri mai puţin mănoase în condiţii de neirigare şi mai ales pe Dealurile Covurluiului, zonă destul de frământată ca şi gândurile oamenilor de pe aici! Eugen Claudiu Dan a avut în cultură 40 ha de grâu. Soiul Glosa.

jenică-dan_b

Spune: „Nu mă despart de genetica românească, de câţiva ani încoace îmi îmbracă în auriu dealurile; înainte vreme am pus şi soiuri străine, dar nu au dat rezultatele scontate”. Fermierul negrileştean a ales să vândă recolta de grâu la un achizitor la două preţuri diferite: 58 şi 62 de bani kilogramul, în funcţie de indicii de panificaţie. „Cu 58 de bani/kg nu este satisfacţie prea mare. Anul viitor voi fi mai atent la fertilizarea cu azot, hotărâtoare în obţinerea grâului foarte bun pentru panificaţie. Am să ţin cont de recomandarea inginerului agronom Emil Popa, vecinul meu, cel care susţine aplicarea fracţionată a îngrăşămintelor cu azot. Şi anume: 25 %, la sfârşit de martie pentru a stimula înrădăcinarea şi înfrăţirea; 35 %, în aprilie-mai pentru a stimula creşterea numărului de boabe în spic şi 40 % în mai-iunie pentru a influenţa conţinutul şi calitatea proteinei”, a precizat tânărul producător agricol.

Rapiţa a trecut … “Prutul”!
Şi producţia de rapiţă (în jur de 120 de tone) a “măritat-o” repede; a trecut… “Prutul” cu un preţ de 1,35 lei /kg. Acum intenţionează să dubleze suprafaţa cu această cultură. A terminat de arat 80 de hectare ogoare de toamnă şi într-o zi-două va încheia şi pregătirea patului germinativ pentru rapiţă. După 20 august are de gând să intre cu semănătoarea în câmp. A fost reglată din timp chiar de către cultivator, mecanic priceput, are sămânţa hibridă de rapiţă produsă de companiile Pioneer şi Monsanto. „E mai uşor de semănat; acum este apă suficientă în sol, ne permite timpul să lucrăm şi ar fi păcat să nu profităm de vremea bună şi de condiţiile agronomice favorabile”, ne-a precizat producătorul agricol din Negrileşti.

jenica-claudiu-dan1_b

Lanuri care râd în soare
Eugen Claudiu Dan este bucuros din cale afară de culturile de primăvară; s-au dezvoltat foarte frumos. Parcă râd atunci când intră în lan să le îmbrăţişeze cu privirea. Are peste 80 de hectare cu porumb, genetică marca Dekalb, şi 35 ha cu floarea-soarelui, hibrizi de la LG şi Syngenta. „La porumb sper să obţin o producţie de peste 10 tone de boabe la hectar. Nu am mai atins acest record de mai bine de cinci ani. Pentru mine cred că va fi anul porumbului. În sezonul de producţie trecut am avut o solă de nouă hectare care mi-a dat 9.500 kg/ha. La floare, mă aştept la 3.200 kg/ha, o recoltă mai bună decât cea de anul trecut. Am stabilit cu „Prutul” să o preia din câmp; e o companie serioasă, îmi asigură inputurile şi - lucru important - face plăţile la zi”, ne-a declarat cultivatorul.

Recolta viitoare atent pregătită
Eugen Claudiu Dan lucrează o suprafaţă de teren ce însumează 220 de hectare; mare parte preluate în contract de arendă. În aceste zile, va pregăti sămânţa de grâu. În fermă dispune de un utilaj de selectat şi condiţionat cu care îşi face treaba, astfel încât să asigure însămânţarea a 40 de hectare cu grâu. A avut în cultură Glosa, lot semincer, şi prin multiplicare a obţinut categoria biologică C1.
Jenică trăieşte şi munceşte cu speranţa obţinerii unui preţ mai bunicel la grâu anul viitor.

Vizualizat: 1979 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?