Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Eolinele alungă ploaia?!

Publicat: 26 septembrie 2018 - 10:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Nu cu mult timp în urmă am străbătut Podişul Dobrogei, stând de vorbă cu fermierii locului, care, în lipsa apei, se nevoiesc să obţină de pe terenurile nu atât de mănoase recolte suficient de bune, astfel încât să-şi poată duce traiul de pe o zi pe alta. 

În podişul Casimcei, situat în zona de sud-vest a judeţului Tulcea, vânturile turbate ale Dobrogei pun în mişcare turbinele eoliene ale parcurilor cu energia verde a viitorului, amenajate în urmă cu câţiva ani. Fermierii din aceste locuri susţin că de când s-au construit centralele eoliene, au scăzut producţiile agricole pe terenurile din apropiere. Ei dau vina pe curenţii de aer care se formează ca urmare a funcţionării turbinelor, care ar accentua fenomenele de secetă şi deşertificare.

Eoliene_b

Producţii la jumătate pe terenurile de lângă eoliene!
Tulceanul Vasile P. cultivă împreună cu fiica sa 90 hectare, jumătate în Făgăraşu Nou, sat aparţinând comunei Topolog, şi jumătate din teren în Haidaru (comuna Casimcea). Terenul este bun, dar o parcelă de vreo 15 hectare se află la o distanţă de 300 m de Topolog-Dorobanţu, unul dintre cele mai întinse parcuri de eoliene din Dobrogea. Acesta este format din 44 de turbine ce produc energie electrică neconvenţională. „Astă-vară, am avut o problemă cu seceta; cred că este efectul de la centralele eoliene. În zona Haidaru este cel mai mare parc de eoliene cu cele mai mari turbine, făcut de austrieci pe 1.000 de hectare. Eu am înţeles că acesta afectează mediul înconjurător, în sensul că va genera în viitor secetă şi deşertificare. Anul trecut am simţit efectele. Pe pământul de la eoliene am recoltat 2.800 kg/ha de porumb, că a fost secetă, iar dincoace, la mică distanţă de parc - 5.000 kg boabe la hectar. Deci, aproape de două ori mai mult! Şi am folosit, pe ambele terenuri, aceeaşi sămânţă, DKC 4490 de la Monsanto, aceeaşi semănătoare, aceleaşi cantităţi de îngrăşăminte şi aceleaşi tratamente; într-un cuvânt, am aplicat aceeaşi tehnologie de cultivare. La floarea-soarelui, la fel: la Făgăraşu nou am făcut 2.500 kg/ha, iar acolo mult mai puţin. Despre grâu nici nu mai vorbesc! Deci am văzut diferenţe semnificative şi la floare, şi la porumb, şi la păioase. Nici nu ştim ce să mai punem în pământ. Nu avem ce face, toţi aşteptăm să avem noroc de ploi mai multe şi la timp”, ne-a declarat fermierul tulcean, om aflat la o vârstă respectabilă şi destul de instruit.
Cultivatorul, ca mulţi alţii cu care am stat de vorbă, a susţinut că muncitorii care construiau centralele au recunoscut că „în viitor sub eoline nu va creşte nimic! Probabil că dacă se învârtesc palele turbinelor se formează curenţi care alungă norii şi astfel, în lipsa ploii, au mult de suferit culturile agricole”.

Niculae Cristea_b

Culturi de toamnă compromise în parcul eolian?!
Afirmaţiile producătorilor agricoli din judeţul Tulcea au fost întărite şi de spusele lui Niculae Cristea, care lucrează împreună cu cei doi feciori ai săi, oameni aşezaţi la casele lor, terenul din zona Topolog. O mică suprafaţă se află în apropierea eolienelor şi s-a confruntat cu aceeaşi problemă. „Cu ani în urmă, când nu era parcul de eoline, se făceau în jur de 5-6 tone de grâu la hectar, la neirigat. Am pe zonă 13 hectare. Din momentul în care s-au montat turbinele, a scăzut recolta. Aici, de cinci-şase ani, de când e cu parcul, nu mai merg culturile de toamnă! Doar prăşitoarele. Dar şi aici producţiile-s ceva mai mici; probabil din cauza curenţilor care se formează în timpul funcţionării turbinelor, altfel nu-mi explic fenomenul. Sunt probleme mari, recoltele-s mai slabe, chiar dacă schimbăm structura de producţie!”, a concluzionat veteranul ogoarelor topologene care a lucrat o viaţă întreagă la fostul SMA Topolog.

NOTĂ: Revista noastră doar a consemnat opiniile cultivatorilor şi nu şi-a însuşit punctul lor de vedere. Lăsăm specialiştii să se pronunţe. Probabil că efectele centralelor eoliene asupra mediului înconjurător se vor vedea în timp.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

 

Vizualizat: 487 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?