Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Emoţii în lanul de rapiţă

Publicat: 12 august 2017 - 01:12
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• peste 6 tone de rapiţă/hectar, fără irigaţii

În pragul campaniei de recoltat 2017, Costică Măcelaru ne-a mărturisit că este pe cale să realizeze o mare performanţă, şi anume să recolteze peste 6.000 kg de rapiţă per hectar la neirigat.

Ştefan MăcelaruClick pe poza pentru galerie!

Ştefan Măcelaru, fiul cunoscutului fermier brăilean Costică Măcelaru, a preluat din mers businessul agricol familial. La sfârşitul lunii mai, l-am zărit pozat într-un lan de rapiţă. Plantele îi ajungeau aproape de nivelul umerilor. Primul gând a fost că imaginea este... „photoshopată”! Dar m-am înşelat! Rapiţa lui Măcelaru de la Lişcoteanca (comuna Bordei Verde) depăşea la acea dată, pe alocuri, cu 15 cm statura lui Ştefan. Iar tânărul fermier măsoară 192 cm înălţime!

Tehnologie de manual
„Am făcut tehnologie ca la carte!”, ne-a declarat simplu Costică Măcelaru. Şi apoi a continuat să explice, cu pasiunea şi siguranţa ce ţi le oferă doar respectul faţă de ştiinţa agronomică şi experienţa acumulată: „Cultura premergătoare a fost grâul. Imediat după combină a urmat arătura la peste 30 cm adâncime şi apoi prelucrarea solului cu combinatorul. Am fertilizat cu îngrăşăminte chimice complexe NPK 12:52:0 şi a urmat încă o trecere cu utilajele mecanice”.
Fermierul a început semănatul rapiţei pe 25.08.2016 şi a încheiat lucrarea cinci zile mai târziu. A ales să pună o colecţie de hibrizi de la Pioneer, Monsanto şi LG.
„În loc de ploi, au venit... emoţiile de toamnă: răsare sau nu cultura?! Că semănasem, ca toată lumea, în ţărână. Apoi a început să plouă, s-a făcut crustă. Din nou emoţii. Dar a dat Dumnezeu de a răsărit! S-au mai aşternut câteva bure de ploaie de am realizat densitatea normală”, a precizat cultivatorul.
Fermierul din Bărăganul brăilean îşi calculase în aşa fel costurile, încât să obţină o producţie de 3.500 kg/ha. A încorporat în sol 600 mii boabe germinabile/ha şi ceva mai târziu a măsurat o densitate de circa 480-500 mii de plante la hectar. Din punctul său de vedere, este o densitate bună. „În toamnă, am dat două tratamente cu insecticide, pentru că gângăniile zăpăcesc cultura. La noi sunt temperaturi arzătoare în primele faze, tinerele plante se dezvoltă destul de greu. Dăunătorii se aşază pe frunzele dicotiledonate şi le omoară”, a explicat tânărul Ştefan Măcelaru, care intervenise în discuţie.

Examenul iernii, trecut la -25oC
Rapiţa a intrat bine dezvoltată în iarnă, în stadiul de 7-8 frunze, cu coletul gros, viguros. A fost acoperită de un strat de zăpadă de câţiva centimetri. „Din nou emoţii! Va rezista la temperaturile de -25 de grade pe care le-am avut în Bărăgan? Ca o curiozitate, din experienţa anilor anteriori, la -17 grade Celsius, salut rapiţă!”, a continut cultivatorul, răsfoind câteva file din dosarul culturii.
La desprimăvărare, a administrat azot (200 kg s.a) fracţionat, în prima repriză pe solul îngheţat - 150 kg de substanţă comercială/ha. Au urmat tratamentele foliare. „Totul ca la carte, că la aglomeraţia de vegetaţie pe care o avem trebuie să ţii cultura curată, sănătoasă şi bine hrănită. Deci am aplicat un insecticid împotriva Ceutorhynchus-ului - care în anii din urmă mi-a făcut destule probleme -, tratamentele de erbicidare şi pentru controlul bolilor şi, iată, am ajuns la... poză!”, ne-a declarat zâmbind fermierul.
„Când lanul de rapiţă a ajuns la maturitatea de a fi strâns de pe câmp, am intrat cu vindroverul în «pădurea» de rapiţă. Astfel, am tăiat urme late pentru a putea să elimin apa din plante prin aplicarea unui erbicid desicant cu sprayer-ul Metros 2000, achiziţionat anul trecut”, a precizat fermierul brăilean.

Emoţiile performanţei
În ferma de la Lişcoteanca, rapiţa este cultivată pe mai bine de două sute de hectare. Producţia au contractat-o doar atunci când preţul înainte de recoltare a urcat la 1,60/kg. Cei doi fermieri au aşteptat cea mai bună ofertă de pe piaţă. La grâu au fost încheiate contracte comerciale la 63-64 de bani/kg. Cultura de grâu a însumat 173 ha şi producţia medie la hectar s-a stabilizat în jurul cantităţii de 6.500 kg. O frumoasă realizare!
Lui Costică Măcelaru, fermierul performer din centrul Bărăganului brăilean, emoţiile nu-i trec şi nu i-au trecut niciodată! Îl încearcă în fiecare sezon de producţie agricolă, vreme de o jumătate de veac trăit numai în satul său natal, Lişcoteanca.


RAPIŢĂ DE PESTE 6.200 KG/HA
L-am întrebat pe Costică Măcelaru de producţia realizată. Avea o uşoară reţinere spre a nu stârni... invidia colegilor de breaslă. „Mi-e frică să vă spun recolta cântărită şi înregistrată. Am obţinut peste 6,2 tone/ha. În cei aproape 50 de ani de inginerie agronomică nu m-am întâlnit niciodată cu aşa ceva. Anul trecut am realizat 4.700 kg/ha. Dar trebuie să spun că am avut emoţii până ce nu am văzut-o depozitată, pusă la adăpost. Vă spun sincer că am fost obsedat de ideea să nu vină vreo furtună şi să-mi dea totul peste cap!”, ni s-a destăinuit cultivatorul.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 12 (195) din 1-31 iulie 2017

Vizualizat: 63 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

CUM FACI 80 DE TONE DE VARZĂ PE HECTAR

CUM FACI 80 DE TONE DE VARZĂ PE HECTAR

Compania Seminis împreună cu Naturevo şi NaanDanJain au strâns fermierii din vestul şi
sudul ţării în ferma Banat Melon din Vizejdia, judeţul Timiş, pentru a le prezenta un lot
demonstrativ cu şase hibrizi de varză şi un hibrid de conopidă din gama Seminis.
Interviuri cu:
VIOREL DINU, promotor naţional Seminis România
FLORIAN LAZĂR, director tehnic Naturevo
RĂZVAN MANOLACHE, agent vânzări NaanDanJain
HEINZ WOLF, administrator ferma Banat Melon
Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ
Operator imagine: Claudiu Borobei

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb GENETICA WWS, CAMPIOANA UNGARIEI CEA MAI MARE EXPOZIŢIE ZOOTEHNICĂ DIN UNGARIA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?