Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

E forfotă mare pe tarlale

Publicat: 12 septembrie 2019 - 15:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prima lună a toamnei găseşte fermierii angajaţi plenar într-o campanie agricolă destul de intensă şi istovitoare, care cere o bună organizare a activităţii din câmp. Mai precis, o cultură se seamănă (rapiţa), o alta se recoltează (floarea-soarelui). 

Noul sezon de producţie debutează cu încorporarea seminţelor de rapiţă în sol. În fermele unde s-a putut pregăti din timp şi “agronomic” terenul, cultivatorii şi-au asumat riscul şi au semănat în uscăciune, cu speranţa că vor veni ploile de toamnă.
Apoi, pe terenurile eliberate de resturile vegetale se continuă ogoarele de toamnă. Despre arătura adâncă, istoricul Plinius cel Bătrân scria că “este bun acel ogor care imediat după arătură este invadat de păsări lacome care însoţesc plugul”.
În plus, trebuie avută în atenţie fertilizarea solului cu fosfor, potasiu, gunoi de grajd, precum şi aplicarea amendamentelor cu calciu.

jurnal-1s119_b

VASLUI
Noaptea la arat, ziua la semănat
Când l-am abordat pe inginerul agronom Toader Prodan, din Fălciu, judeţul Vaslui, acesta finaliza semănatul rapiţei. Şi-a propus să cultive 160 hectare. “Timp de vreo două săptămâni am lucrat la foc continuu; noaptea asiguram patul germinativ cu două tractoare, ziua încorporam sămânţa în sol. Vreau să prindă o ploicică, de asta dau bătaie şi zoresc treburile. Am o semănătoare de precizie, luată anul trecut cu circa 80.000 de euro, pe care lucrează Cristinel State, un mecanizator destoinic care a făcut stagiu de instruire la producătorul utilajului. În fermă suntem în familie, pentru că l-am angajat şi pe fiul său, Ciprian, şi amândoi fac treabă bună”, ne-a declarat fermierul.

Producţii frumoase în ţinutul Fălciului
Vasluianul şi-a propus să cultive în această toamnă şi 200 ha cu grâu, după ce va recolta culturile prăşitoare. În curând va organiza campania la floare şi porumb. Semănăturile de primăvară s-au bucurat de toată atenţia specialistului. Are 60 hectare cu un lot de hibridare la floarea-soarelui semănat cu hibrizi de la Caussade Semences, care îi va da o producţie remarcabilă. În cultură comercială i-a rămas o solă de 20 ha. Fermierul este foarte mulţumit de porumb, ultima evaluare înainte de a intra combina în lan a fost de peste 11.000 kg/ha. Nicicând ţinutul Fălciului nu au avut o asemenea frumuseţe de ştiuleţi!
“Anul trecut am depus un proiect în valoare de peste 500.000 de euro. Astfel, mi-am retehnologizat ferma, dotând-o cu semănătoare, cu un cultivator Tiger pentru prelucrarea solului, cu echipament de erbicidat performant, cu maşină de împrăştiat îngrăşăminte şi cu două tractoare: Valtra de 180 CP şi Fendt de 270 CP”, a susţinut Toader Prodan.

jurnal-2s119_b

BACĂU
Semănatul rapiţei - preocuparea fermierilor băcăuani
“Am terminat arăturile după ce am recoltat grâul (280 hectare) şi rapiţa (30 ha). Imediat am realizat şi prima lucrare de discuit, iar acum (15 august - n.r) aşteptăm o bură de ploaie ca să semănăm rapiţa, iar ceva mai târziu grâul. Încerc să pun 120 ha, dacă plouă! Dacă nu vor veni precipitaţiile până în jurul datei de 5 septembrie, când este epoca optimă de semănat la rapiţă, îmi asum riscul şi însămânţez în uscat o solă de 80 ha”, ne-a declarat inginerul Mihai Pantelimon, care lucrează câteva sute de hectare de teren în zona Letea şi Sascut-Tătărăşti.

Culturile de primăvară sunt curate şi sănătoase
Fermierul s-a declarat mulţumit de culturile prăşitoare, curate şi sănătoase, de la care aşteaptă bune producţii. “Am avut un an mai bun decât normal pe toată zona. Am porumb pe 330 ha, floarea-soarelui pe 180 ha. Cred că porumbul îmi va da în jur de 10 t/ha, iar floarea, undeva spre 3 t/ha. Producţia de porumb este contractată la vânzare cu 0,60 lei/kg iar cea de floare cu 1,2 lei/kg”, a susţinut cultivatorul.

Grâul a rămas pe stoc
Mihai Pantelimon a obţinut la grâu o medie de 5.500 kg/ha şi 1.800 kg/ha la rapiţă, pe 30 ha, câte au rămas în cultură. “Întreaga cantitate de grâu este pe stoc, aşteptăm un preţ mai bun! Cel de pe piaţă nu mă mulţumeşte. Până nu obţin cel puţin 80 de bani/kg, nu mişc grâul din magazie”, a precizat agricultorul.
Fiind de profesie inginer de mecanică agricolă, evident că Mihai Pantelimon se preocupă să aibă gama de maşini şi de utilaje necesare realizării la timp şi calitativ lucrările din campaniile agricole. Anul trecut şi-a dotat ferma cu un utilaj multifuncţional Horsch de 4 metri -semănătoare cu echipament de fertilizare şi combinator -, care i-a simplificat simţitor munca la înfiinţarea culturilor.

GALAŢI
Ritm susţinut în campania agricolă de toamnă
Şi pe terenurile fostului lac Brateş, din apropierea municipiului Galaţi, campania agricolă de toamnă îşi urmează cursul. „Recoltarea florii-soarelui, începută la sfârşitul lunii august, se desfăşoară în ritm susţinut. Pe baltă nu a mai plouat vreme de două luni şi jumătate, astfel că estimăm producţii ceva mai slabe decât în anul trecut. Avem în cultură 170 ha şi ne aşteptăm să obţinem undeva la 3.000 kg/ha”, ne-a declarat Alexandru Marciuc, inginer agronom la Orestagro şi Brateşleg Grup.
În lanurile coapte lucra o singură combină şi aşteptau o nouă maşină de recoltat, marca John Deere, modelul W 650.

Producţii mulţumitoare la recoltările de vară
„La noi, cerealele păioase de toamnă au ocupat 200 ha, iar mazărea 45 ha. Producţiile obţinute la grâu s-au cifrat undeva la 6.000 kg/ha iar la orz între 6.500 kg/ha (la neirigat, răsărit în primăvară) şi 6.800 kg/ha pe teren irigat. La mazăre am obţinut circa 4.000 kg/ha. Producţia a fost vândută toată cu contract futures, la un preţ, zicem noi, mulţumitor”, a susţinut specialistul.

Spre finalizare, semănatul cepei de toamnă
Şi cum pe teren trebuie să intri numai când câmpul te primeşte, dar nici să nu-l faci să te aştepte, imediat după recoltarea semănăturilor de toamnă au scarificat adânc la 35-38 cm întreaga suprafaţă eliberată, pentru că, instalându-se seceta excesivă, nu se putea intra cu plugul. „Pe solele unde vom semăna legumele de câmp am intervenit cu o arătură superficială (după scarificare) şi cu o lucrare de discuire, urmată de o udare de aprovizionare. Apoi am frezat solul înainte de a intra cu semănătoarea. Acum suntem spre finalizare la înfiinţarea culturii de ceapă pe o parcelă de 34 ha, lucrare începută la sfârşitul lunii trecute”, a precizat inginerul Alexandru Marciuc.


APĂ PENTRU 1600 DE HECTARE
Cea mai notabilă realizare a lui Toader Prodan, ultimul director al fostului IAS Fălciu, cea mai mare unitate agricolă de stat vasluiană, este reabilitarea sistemului de irigaţii. Prin OUAI Doniceasa - Fălciu a depus un proiect pentru modernizarea şi retehnologizarea sistemului de irigaţii prin SubMăsura 4.3, în valoare de un milion de euro. Astfel vor fi reabilitate patru staţii de pompare, împreună cu reţeaua de canale şi cea subterană, care vor asigsura apa pe 1.600 ha.
De asemenea, se află în derulare şi un al doilea proiect în valoare totală de 300.000 de euro pentru achiziţionarea echipamentelor de irigare.
“Financiar am contribuit numai eu! La înfiinţarea OUAI au fost patru societăţi, însă ele nu au mai vrut să participe cu bani la implementarea acestor proiecte. Le-am finalizat cu banii mei şi m-am destabilizat financiar. Tot eu a trebuit să plătesc şi cotizaţiile anuale, dar şi o sumă neeligibilă care a apărut de anul acesta - 450 milioane lei vechi”, ne-a declarat supărat Toader Prodan.

 

70% DIN REUŞITA RAPIŢEI SE ASIGURĂ TOAMNA
Succesul în cultivarea rapiţei depinde de realizarea din toamnă a înfrunzirii culturii, în condiţii de respectare a pregătirii patului germinativ la timp şi cu respectarea elementelor tehnice specifice hibridului cultivat.
Semănatul rapiţei este în plină desfăşurare. În anii cu condiţii normale, în funcţie de zonă, de hibridul cultivat, de planta premergătoare, de umiditatea solului etc., semănatul se face în intervalul cuprins de la mijlocul lunii august şi până la mijlocul lunii septembrie.
Acum două ediţii de revistă am menţionat principalele aspecte tehnice privind această lucrare. Reamintesc principalele aspecte:
• NU cultivaţi rapiţă după plantele cu boli comune (floarea-soarelui şi soia), pentru a preveni atacul de Sclerotinia sclerotiorum, şi nu reveniţi cu rapiţa pe acelaşi teren mai devreme de trei ani, iar în caz de atac de Sclerotinia revenirea este posibilă numai după 7-8 ani.
• Rotaţia simplă, aplicată în unele ferme prin repetarea succesiunii grâu-rapiţă, trebuie întreruptă şi cu alte plante bune premergătoare (mazăre, borceag, trifoi roşu după prima coasă, cartof timpuriu ş.a.).
• Patul germinativ trebuie astfel pregătit încât să păstreze apa în sol, care să asigure germinarea şi răsărirea plantelor, să fie mărunţit, afânat la suprafaţă şi aşezat în adâncime.
• Distanţa de semănat cea mai frecventă în practică este de 25-37,5 cm. Desimea, în funcţie de calitatea patului germinativ, de particularităţile morfologice ale hibridului, de zona de cultivare şi de data semănatului, trebuie astfel aleasă încât la recoltare să avem 30-40 plante/mp, cu 7-9 ramificaţii, pe care să se formeze circa 200 de silicve/plantă, fiecare silicvă cu circa 20 de seminţe şi MMB de 4-5 g. În practică, multe ferme seamănă 50-70 seminţe/mp, care în condiţii normale asigură o răsărire de 70-80%. Respectaţi pentru aceasta o adâncime de semănat de 2-3 cm şi în nici o situaţie nu depăşiţi adâncimea de 4-5 cm.
Calendarul lucrărilor de toamnă în cultura mare îl redăm pe larg în pag. 62-64 (Ioan BORCEAN)


Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)

 

Vizualizat: 260 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?