Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Drum cu prioritate pentru mistreţi... prin culturi!

Publicat: 24 iulie 2018 - 23:53
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Disperaţi de atacurile tot mai dese ale sălbăticiunilor pădurii asupra culturilor agricole, care an la an produc însemnate pagube, mai mulţi fermieri din judeţul Vâlcea au cerut ajutorul Direcţiei Agricole Judeţene pentru a găsi o soluţie de rezolvare a problemei, mai cu seamă prin modificarea legislaţiei. Astfel s-a iniţiat o întâlnire cu reprezentanţii Gărzii Forestiere şi ai Direcţiei Silvice. 

„Am solicitat să fim prezenţi la această discuţie pentru că despăgubirile pentru distrugerea culturilor se fac după un act normativ destul de complicat. Am cerut sprijinul necesar în sensul schimbării cadrului legislativ în vigoare, mai cu seamă a legii vânătorii. De asemenea, am vrut să transmitem un semnal către autorităţile centrale. Însă nu am reuşit mare lucru; părerea mea e că nu se doreşte îmbunătăţirea legii”, ne-a declarat conclusiv Constantin Epure, reprezentantul SC Damila Agro SRL, din comuna Măciuca, judeţul Vâlcea.

Constantin Epure_b

Mistreţul - redutabilul dăunător al culturilor agricole
Agricultorul exploatează 1.400 ha de teren de-a lungul Văii Cernei şi de patru ani se confruntă cu sălbăticiunile care s-au înmulţit necontrolat, dar şi cu animalele domestice. „Avem probleme cu porcul mistreţ, în general. Dar există o faună cinegetică foarte diversificată la noi, căprioare foarte multe care şi ele provoacă destule pagube.
Am solicitat nişte puncte de vedere. În anii anteriori am făcut nenumătate cereri, am notificat autorităţile, am încercat să rezolvăm problema, dar nu s-a putut. Hotărârea de Guvern este făcută în aşa fel încât dacă nu îndeplineşti una din condiţii, să nu poţi fi despăgubit. Noi nu dorim extincţia speciei, ca să ne lămurim”, a precizat fermierul.
Potrivit lui Constantin Epure, la întâlnirea mediată de Direcţia Agricolă Vâlcea unul dintre repezentanţii fondurilor de vânătoare a susţinut că din statisticile lor, pe aproape 10.000 ha ar exista doar 180 de porci mistreţi! „Or, este departe de adevăr! De când s-a interzis braconajul, beneficiind de schimbările climatice şi de faptul că noi cultivăm terenul, porcul mistreţ are hrană din belşug şi s-a înmulţit necontrolat. După părerea mea nu există sute, ci mii de exemplare în tot arealul. Vin în turme numeroase, ne distrug floarea-soarelui, rapiţa, grâul, tot ce prind în cale; pagubele sunt semnificative şi pe toată perioada: de la semănat şi până la recoltat. Spre exemplu, mistreţii au mâncat porumbul înainte de a răsări. Acum au început atacul la grâu; am zis să nu mai punem soiuri nearistate, că pe alea le-ar mânca prima dată! Nu e adevărat. Specia are o adaptare fantastică”, ne-a declarat Constantin Epure.
Acelaşi lucru a susţinut şi administratorul SC Ferma Frânceşti SRL, Alin Ancuţa, care l-a însoţit pe fermier la întâlnirea cu autorităţile vâlcene şi care se confruntă cu aceleaşi probleme.

Constantin Epure_b

Un TUN inoporTUN!
Legea prevede să fie folosite mijloace repelente pentru gonirea animalelor sălbatice, precum tunuri sonice, dispozitive de produs zgomote. Unele se dovedesc a fi total ineficiente. „Patronul meu a pus tun sonic în grădină; a venit porcul şi a mâncat de lângă dispozitivul respectiv. Nu ştim ce să mai facem! Şi, din păcate, toată ţara se confruntă cu astfel de probleme. Porcul mistreţ s-a dezvoltat nepermis. Să facem ceva, să sensibilizăm parlamentarii, mulţi dintre aleşii neamului sunt şi vânători. Or, vânătoarea nu e o pasiune pentru oamenii săraci! Un proiect de schimbare a legii este blocat la Camera Deputaţilor”, a precizat agricultorul.

„Legea prevede să împrejmuim”
O altă prevedere a legii este de-a dreptul... vânătorească: împrejmuirea terenurilor cultivate! „Distanţa dintre limita de nord şi cea de sud a exploataţiei agricole este de 25 km pe 10 km lăţime. Cum aş putea să pun garduri pe 200 km pătraţi? Cum aş putea să păzesc, dacă eu am doar opt oameni? Porcul mistreţ nu e o specie sedentară, e mobilă, parcurge între 40 şi 60 km pe zi. Silvicultorii ne îndeamnă să folosim gonacii! Vacs! Dacă statul român ar vrea să protejeze specia porc mistreţ, să ne plătească, domnule, pagubele pricinuite de animale, dar să nu ne pună atâtea piedici. Or, ştim că statul nu vrea să plătească! Suntem disperaţi, nu mai ştim ce să facem”, şi-a clamat nemulţumirea Constantin Epure.

Cu turmele de animale în mijlocul lanului
Fermierii din judeţul Vâlcea au probleme şi cu crescătorii de animale. Ei susţin că turmele acestora din urmă păşunează adeseori câmpurile cultivate. „Sunt rudari care dau drumul la cai în culturile de mazăre sau de rapiţă. Sunt păstori care trec cu oile prin mijlocul tarlalelor noastre. Nu trebuie să ne omorâm între noi, dar nici să ne batem joc unii de alţii! Ne ducem, facem plângere la poliţie, vinovaţii primesc 500 lei amendă şi cu asta s-a încheiat. Dacă eu le iau animalele surprinse în lan, sunt obligat să le asigur condiţii de hrană şi un spaţiu adecvat de cazare! Ca la... pension”, a susţinut vâlceanul.

Direcţia Agricolă şi... Dumnezeu!
Pentru a „rotunji” documentarea, am stat de vorbă cu gazda întâlnirii - Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vâlcea. „Producătorii agricoli au fost mulţumiţi de faptul că le-am pus la dispoziţie locaţia, că am invitat celelalte autorităţi ce au responsabilităţi în acest areal şi că am avut o discuţie de la un cap la altul pe toată legislaţia domeniului. S-au prezentat cei care sunt nemulţumiţi, fermierii, şi reprezentanţii instituţiilor cu atribuţiuni în domeniu, respectiv Direcţia Silvică, Garda Forestieră, alături de noi, Direcţia Agricolă. Au lipsit cei de la Mediu. La început discuţia a fost în favoarea producătorilor, dar după ce s-a făcut prezentarea legislaţiei, cu atribuţiunile şi obligaţiile fiecăreia dintre părţi, cei care sunt dăunaţi au cam înţeles că au şi dânşii foarte multe lacune. Dacă şi le rezolvă, atunci întrunesc condiţiile ca să primească despăgubiri de pe urma (stricăciunilor - n.r.) animalelor sălbatice”, ne-a declarat Marin Cernătescu, directorul executiv al DAJ Vâlcea.
Mediatorul întâlnirii a susţinut că fermierii ar fi trebuit să declare la Registrul Agricol suprafeţele cu speciile cultivate în primăvară, poziţionarea acestora, pe ce fonduri de vânătoare se află, elemente foarte importante cerute de dosarul de despăgubire. Nu au făcut-o! Apoi trebuia să aibă dovada că fac nişte eforturi pentru a înlătura animalele sălbatice, precum împrejmuirea terenurilor, paza culturilor, gonaci... „În această ecuaţie, Direcţia Agricolă are un reprezentant care participă la întocmirea procesului-verbal care priveşte daunele produse; doar atât! Nu mai are nici un rol suplimentar. Şi apoi, nu prin Direcţia Agricolă se derulează fondurile, nu noi primim dosarele de despăgubire! Noi nu suntem Dumnezei. Unii sunt obişnuiţi ca Direcţia Agricolă să fie Dumnezeu!”, a adăugat şeful direcţiei de... Sus!

Zidul chinezesc - soluţia minune de a scăpa de mistreţi!
Am întrebat dacă este posibil să se îngrădească terenurile cultivate spre a fi ferite de acţiunea animalelor sălbatice, aşa cum cer prevederile legale. „Nu este posibil aşa ceva! Cum să se facă împrejmuirile într-un judeţ ca Vâlcea, unde proprietăţile sunt de sute şi mii de hectare, cu forme ciudate? Păi trebuie să facem un zid chinezesc! Aşa prevede legea, ca să nu poţi întruni condiţiile de despăgubire! Ne învârtim într-un cerc vicios!”, a recunoscut în finalul discuţiei Marin Cernătescu.

O propunere rămasă ca-n tren: pe linie moartă!
L-am întrebat pe Constantin Epure dacă a luat legătura cu reprezentanţii fermierilor. „Am vorbit cu liderul LAPAR, Laurenţiu Baciu. Dumnealui mi-a spus că este un proiect de act normativ blocat undeva pe la Camera Deputaţilor... Noi suntem hotărâţi să mergem şi la Comisia Europeană să punem această problemă, pentru că statul român nu ne ajută”, şi-a arătat fermierul neclintirea în a rezolva această problemă.
Trebuie să facem o remarcă! La sfârşitul lunii mai, o delegaţie a LAPAR a participat la grupul de lucru organizat la Guvernul României, în prezenţa premierului şi a ministrului Agriculturii, la care au fost dezbătute problemele ridicate în cadrul recentei Conferinţe LAPAR. Or, pe agenda discuţiilor subiectul pagubelor pricinuite culturilor agricole de sălbăticiuni şi al despăgubirii fermierilor nu şi-a găsit prioritatea! Aceasta pentru că a lipsit tocmai ministrul Apelor şi Pădurilor şi conducerea LAPAR nu a avut cu cine discuta! „Avem o propunere pe care am discutat-o şi la Ape, împreună cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, dar a rămas ca-n tren! Am propus o comisie uşor de adunat: gestionarul de fond, reprezentantul primăriei, un expert al Direcţiei Agricole să facă evaluarea şi proprietarul păgubit. Propunerea noastră a fost ca despăgubirea să se facă de către stat în maximum 30 de zile, urmând ca statul să se îndrepte asupra gestionarului fondului cinegetic. Dar înainte de toate acestea, trebuie să facă o inventariere corectă a efectivelor de animale sălbatice pe care le are, să vadă exact despre ce este vorba şi ce măsuri ar putea lua”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu.
Când am adus în discuţie problema obligativităţii fermierului de a-şi păzi culturile, preşedintele Ligii a avut o reacţie promptă: „Nu mai bine ar fi să-şi păzească ei (gestionarii fondurilor cinegetice - n.r.) animalele? Nu am înţeles de ce să-mi îngrădesc eu terenurile cultivate!? Eu am o grădiniţă, acolo?” Apoi a concluzionat: „Sperăm să avem cât de curând o întâlnire cu ministrul de resort, este clar că trebuie modificată legislaţia!”
Până atunci, atenţie, mistreţi! Drum cu prioritate prin culturile agricole!


CE SPUNE LEGISLAŢIA?
Legea nr. 242/2016 privind aprobarea OUG nr. 60/2015 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 aduce clarificări privind aplicarea legislaţiei în vigoare.
Potrivit noilor modificări ale actului normativ, constatarea pagubelor şi emiterea deciziei comisiei de constatare se realizează în termen de maximum 72 de ore de la depunerea cererii scrise de către persoana păgubită la primăria pe teritoriul căreia s-a produs paguba, iar despăgubirile se fac în termen de maximum 30 de zile de la emiterea deciziei de constatare.
Legea nr. 242/2016 stabileşte şi o reglementare potrivit căreia încălcarea dispoziţiilor actului normativ se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/217 (ediţia 1-31 iulie 2018)

 

Vizualizat: 842 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?