Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Din tainele noii legi pentru irigaţii

Publicat: 11 iunie 2017 - 21:24
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Marii fermieri din Olt activi în Parlamentul României au reuşit să promoveze şi să obţină votul în plen pentru legea care aduce anumite facilităţi agricultorilor dependenţi de sistemul de irigaţii, dar demersul lor nu este lipsit de câteva semne de întrebare, aşa cum reiese şi din punctul de vedere redactat de Guvern.

Printre iniţiatorii acestei legi se află Alexandru Stănescu şi Dan Ciocan, ambii deputaţi PSD, cu interese majore în agricultura din sudul judeţului Olt. Modificarea principală adusă Legii 138/2004, şi anume oferirea gratuită a apei livrate de ANIF până la staţiile de punere sub presiune (SPP), se afla deja printre promisiunile electorale ale PSD, în cadrul Programului de guvernare. Pe lângă această măsură favorabilă fermierilor dependenţi de apa din sistemul de irigaţii, au fost propuse şi alte schimbări, unele deja votate, modificări care ajută unui număr mult mai mic de beneficiari.

IrigatiiClick pe poza pentru galerie!

Lipsă de precizie şi claritate
Legea, cunoscută sub denumirea tehnică PL-x 173/2017, a fost adoptată în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 9 mai 2017. Potrivit calendarului instituţional, pe 15 mai legea a fost trimisă la secretarul general al CD, pentru exercitarea dreptului de sesizare a constituţionalităţii actului normativ, iar în 20 mai ar fi trebuit să ajungă la Preşedinţie pentru promulgare. Până la publicarea în Monitorul Oficial, propun să citim observaţiile făcute de Guvern asupra legii, interesaţi să aflăm dacă parlamentarii şi le-au însuşit, apoi să identificăm în textul legii şi alte prevederi, acelea care au fost ignorate până acum de presă.
Mai întâi, Guvernul a atras atenţia iniţiatorilor că proiectul lor nu este suficient de ”precis şi clar pentru a putea fi aplicat”. Ca urmare a lipsei de claritate şi precizie, juriştii guvernamentali avertizează că ”se pot crea şi premisele unor vicii de neconstituţionalitate”. Comparând forma iniţială cu cea adoptată şi trimisă spre promulgare, nu am detectat mari schimbări în stilul de redactare, ceea ce înseamnă că precizia şi claritatea au rămas la fel de suferinde.

Curat neconstituţional?
Mai departe, Guvernul a semnalat lipsa unor aşa-numite ”norme tranzitorii”, necesare pentru a face trecerea de la vechile la noile prevederi. Potrivit PL-x 173/2017, ”abonamentele de utilizare/exploatare a resurselor de apă şi contractele de vânzare-cumpărare de energie electrică încheiate cu alţi prestatori de servicii decât ANIF se transferă la Agenţie, în condiţiile legii”. Guvernul a atras atenţia că o astfel de decizie prezintă risc de coliziune cu Constituţia României, art. 135, alin. 2, lit. a) potrivit căruia ”statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie”. Or, dispunând prin lege încetarea unor contracte legale aflate în derulare, iniţiatorii încalcă în mod flagrant libertatea comerţului şi nu protejează în nici un chip concurenţa loială. După observaţiile Guvernului, deputaţii au venit cu o completare: ”Agenţia va încheia contracte pentru resursele de apă şi energie cu prestatorii de servicii în cauză”.

Alte neajunsuri
Deputaţii folosesc în textul legii expresia ”amenajare de irigaţii funcţională”, dar juriştii din Palatul Victoria găsesc că această formulă ”lasă loc de interpretări multiple”. De data asta juriştii Camerei Deputaţilor nu s-au mai sinchisit de observaţia colegilor lor de la Guvern şi au păstrat formula ca atare. Va da naştere la interpretări multiple, aşa cum a avertizat Guvernul? Vom vedea mai târziu. Potrivit unei alte prevederi, ”preşedintele consiliului de conducere al ANIF este directorul general al instituţiei”. Juriştii Guvernului semnalează că nu rezultă ce se întâmplă cu mandatul actualului director general şi nici cu statutul membrilor Consiliului de conducere care au interdicţia de a fi salariaţi ai Agenţiei. Contradicţii instituţionale cu care, se vede treaba, iniţiatorii legii nu şi-au mai bătut capul, având cel mai probabil interesul să conserve sau să ofere nişte sinecuri. O nimica toată dacă ar fi să comparăm cu ceea ce au urmărit ei să obţină în altă zonă, cea a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, dar nu au avut succes, fiindcă juriştii guvernamentali au fost vigilenţi.

Amendamentul scos din bască
Care sunt prevederile finale, altele decât cea mai cunoscută, şi anume furnizarea de apă gratuită până la SPP-uri? Am parcurs textul legii şi am mai descoperit şi alte dispoziţii interesante.
Prima este aceea că organizaţiile şi federaţiile de îmbunătăţiri funciare beneficiare de finanţare publică nerambursabilă în procent de 100% pentru proiectele de investiţii declarate eligibile în cadrul PNDR sau alte fonduri publice au calitate de autoritate contractantă. Această prevedere a apărut pe parcurs, fiind introdusă de deputaţi, după ce Guvernul îşi dăduse avizul. Amendamentul ridică un mare semn de întrebare. Potrivit legislaţiei europene, autorităţi contractante sunt ”statul, autorităţile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociaţiile formate din una sau mai multe astfel de autorităţi sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public”. Organizaţiile şi federaţiile de îmbunătăţiri funciare sunt de utilitate publică, dar nu de drept public, prin urmare nu pot fi autorităţi contractante. Ştiu juriştii Parlamentului nostru asta sau vor, încă o dată, să mai dea cu tifla, în cel mai neaoş stil, Uniunii Europene? Au obţinut prin acest amendament ceea ce au pierdut prin eliminarea art. III cerută de Guvern? Organizaţiile şi federaţiile în cauză vor putea astfel să încredinţeze cui vor banii pe care-i vor primi din bugetul public? Care vor fi acele organizaţii? Vom afla la timpul potrivit.
După cum interesant de aflat este şi cine anume va beneficia de abrogarea art. 7 din OUG 82/2011, care prevedea până acum achitarea unei taxe către ANIF de către proprietarii sau utilizatorii terenurilor care beneficiază direct sau indirect de lucrările de îmbunătăţire funciară. Potrivit noii legi, aceste taxe nu mai trebuie achitate.
Noua lege a irigaţiilor a apărut fiindcă un grup de parlamentari, unii cu interese private majore în agricultura din sudul ţării, a considerat că sunt destui bani la bugetul public ca să achite către furnizorii de electricitate costurile aferente pompării apei în sistemul de irigaţii. De asemenea, ei cred că mai sunt destui bani ca să fie împărţiţi firmelor care abia aşteaptă să intre în joc pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare, chiar dacă le vor face, unele dintre ele, de mântuială. (Chiar în judeţul Olt, o firmă din Slatina a preferat în trecut să dea cu var pe pereţii unei SPP, în loc să repare motoarele.) Bani or fi, uite că avem acum şi o lege ca banii aceia să fie cheltuiţi. Mai rămân câteva lucruri de văzut: 1. Cine va beneficia din plin de noile prevederi (să sperăm că agricultorii nu vor mai suferi din cauza secetei) şi 2. Cum va percepe Comisia Europeană noile reglementări.

 

JURIŞTII GUVERNAMENTALI ŞI-AU FĂCUT DATORIA
Despre ce este vorba? În forma iniţială, PL-x 173/2017 prevedea la art. III că ”autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contracte de achiziţie publică/acorduri cadru, pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii, valoarea estimată a acestora fiind calculată independent, la nivelul fiecărei amenajări în parte, cu respectarea pargului valoric...”. Cum ar veni, fiecare face cum îl taie capul când e vorba de tocat banii publici direcţionaţi, de obicei, către firmele prietenilor. Că, nu-i aşa, îmbunătăţirea funciară trebuie să aducă îmbunătăţirea financiară prin judeţele cu sisteme de irigaţii mai mult sau mai puţin distruse. Cum spuneam, juriştii guvernamentali au fost pe fază şi, în urma unei argumentări impecabile, au cerut pur şi simplu eliminarea art. III din iniţiativa legislativă, mai ales că acesta contravenea legislaţiei europene în materie de achiziţii publice. Deputaţii au ţinut cont de propunerea Guvernului.
Cu toate criticile aduse proiectului legislativ, Guvernul i-a dat aviz favorabil. Legea şi-a urmat traseul instituţional până când a fost votată în Plenul Camerei Deputaţilor, for decizional.

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Vizualizat: 552 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?