Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Din culisele recoltelor bogate

Publicat: 20 ianuarie 2011 - 17:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Fără know-how, utilaje şi bani nu e posibil să câştigi. În lipsa lor, e sigur că pierzi!

Click pe poza pentru galerie!

Articolul de faţă vă prezintă patru societăţi agricole din patru zone diferite ale ţării. Toate au în comun faptul că practică o agricultură de anvergură, pe suprafeţe medii spre mari, aplicând o tehnologie avansată.

Toţi managerii societăţilor în cauză au testat şi au aplicat în anul 2010, ori în alţi ani precedenţi, reţeta succesului în cultura mare. Câteodată însă, după cum ne-au mărturisit chiar ei, fiecare s-a confruntat şi cu perioade mai puţin bune.

 

BRĂILA
Starea de vegetaţie, supravegheată non-stop

Potrivit lui Lucian Buzdugan, director general SC TCE 3 Brazi SRL Brăila, în momentul de faţă, culturile de grâu, de orz şi de rapiţă se află într-o stare de vegetaţie în general bună. „Starea de vegetaţie la intrarea în iarnă a cerealelor păioase este bună şi foarte bună, plantele fiind înfrăţite în totalitate la orz şi în procent de 80 la sută la grâu.

Rapiţa care a fost irigată înainte de răsărire se găseşte în condiţii foarte bune de iernare, în timp ce pentru suprafeţele în care plantele au răsărit mai târziu din cauza lipsei umidităţii din sol în luna septembrie şi care au reuşit să recupereze din acest handicap, astăzi se prezintă corespunzător”, susţine Lucian Buzdugan.

Efectele tratamentelor sunt vizibile în câmp

În opinia directorului general al TCE 3 Brazi, stadiul actual al culturilor a fost determinat în mod covârşitor de tratamentele efectuate.

„Starea fitosanitară a culturilor de grâu, orz şi rapiţă este foarte bună, mai cu seamă acolo unde s-a executat tratamentul seminţelor cu insectofungicide sau mai mult acolo unde s-au făcut tratamente pe vegetaţie cu insecticide şi s-a erbicidat. Pentru sporirea rezistenţei la îngheţ, îndeosebi la rapiţă, s-a făcut un tratament la sfârşitul lunii octombrie 2010 cu Caramba Turbo.

De subliniat faptul că în condiţiiile acestei toamne, procesul de călire a decurs normal pentru trecerea cu bine a iernii, atât la plantele de grâu şi de orz, cât şi la rapiţă”, explică şeful TCE 3 Brazi.

Tot păţitu-i şi învăţat

După cum se ştie, seceta a dat şi încă dă mari bătăi de cap fermierilor. Directorul SC TCE 3 Brazi ne mărturiseşte că nici compania brăileană n-a fost scutită de arşiţa necruţătoare a soarelui. Lucian Buzdugan spune că, deocamdată, singurul remediu împotriva efectelor secetei par a fi investiţiile în echipamente de irigat.

„Seceta, care an de an a dus la scăderi serioase de producţie ne-a determinat să dublăm investiţia în echipamente de irigat de mare randament, autodeplasabile de tip Pivot. În prezent primim şi montăm tranşa a doua de 112, astfel de echipamente ajungând la 240 bucăţi, suficiente pentru a reveni, în caz de nevoie, cu o altă udare după 8-10 zile pe toată suprafaţa amenajată pentru irigat, circa 40.000 de hectare”, declară Lucian Buzdugan.


BACĂU
Câteodată, reclama este înşelătoare

Dorin Sîrbu, director tehnic AICBAC SA Bacău, susţine faptul că, actualmente, cerealele păioase se prezintă excelent, dar nu se ştie dacă vor rămâne la fel până în primăvară. „Starea de dezvoltare a culturilor pe rădăcini este bună, urmează să vedem cum vor ieşi din iarnă.

Mai ales că statul nu susţine asigurarea pentru îngheţurile din iarnă, şi nici pentru secetă, aşa cum este în toată comunitatea europeana, şi nici societăţile de profil nu asigură cele două fenomene naturale”, afirmă Dorin Sîrbu.

În perioada februarie-martie 2011, specialiştii băcăuani vor continua cu efectuarea unor fertilizări faziale. “În primul trimestru al anului 2011 se vor desfăşura lucrări de fertilizare fazială pentru culturile pe rădăcini şi se va administra gunoi de grajd pe o suprafaţă de aproximativ 100 ha cu câte 100 tone/hectar”, explică Dorin Sîrbu.

Managerii societăţii AICBAC avertizează asupra faptului că, din păcate, nu întotdeauna calitatea inputurilor se ridică la nivelul reclamei brandului. „În ceea ce priveşte omisiunile tehnologice pe care le-am făcut în anii anteriori poate sunt mai multe, deşi, profesional discutând, putem spune că am făcut totul fără a avea ce să ne imputăm, nouă tehnologilor, iar neîmplinirile au rămas doar la latitudinea vremii.

De menţionat este faptul că, în ceea ce priveşte calitatea seminţelor şi a pesticidelor trebuie mai multă atenţie din partea beneficiarilor, întrucât”, precizează conducerea AICBAC SA.
În continuare, pentru 2011, specialiştii AICBAC consideră drept prioritar asigurarea bazei materiale şi executarea tuturor lucrărilor în timp optim.

 

ARAD
100% procent de înfrăţire la culturile de toamnă

„Culturile de grâu, orz şi rapiţă se prezintă într-o stare excepţională, din toate punctele de vedere, la toate culturile avem un procent de înfrăţire de sută la sută”, susţine Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici. Pentru perioada februarie-martie 2011, Dimitrie Muscă afirmă că are în vedere aplicarea îngrăşămintelor, pe care urmează să le achiziţioneze.

„Suntem în aşteptarea unor oferte în acest scop, pentru a identifica varianta cea mai bună. Restul aprovizionărilor, mă refer la seminţe, erbicide etc., le-am efectuat deja”, declară Dimitrie Muscă.

Combinatul Agroindustrial din Curtici are în exploatare 3380 hectare cu grâu şi 540 hectare cu rapiţă. În afară de cultura mare, compania arădeană mai deţine culturi legumicole, un complex de creştere şi îngrăşare a porcilor, o fabrică de lactate, unităţi de procesare-abatorizare şi un lanţ propriu de distribuţie a produselor agro-alimentare, pe raza judeţului Arad.


MEHEDINŢI
E bine la grâu, dar rău la rapiţă

În momentul de faţă, Alexandru Păcală de la SC Monte Cavalo din Cujmir, judeţul Mehedinţi, are motive de satisfacţie dar şi motive de tristeţe. Satisfacţia se datorează stării de vegetaţie a grâului, iar neîmplinirile sunt legate de rapiţă. “Cultura de grâu arată bine, avem o înfrăţire de sută la sută.

În schimb, rapiţa este compromisă pe circa 80 la sută din suprafaţă. Explicaţia? Nu am respectat cum trebuie rotaţia culturilor, iar condiţiile meteo au fost nefavorabile. Cert este doar faptul că de data asta am pierdut cu rapiţa…”, mărturiseşte Alexandru Păcală.

În februarie-martie 2011, managerul Monte Cavalo are programate lucrări de fertilizare şi pregătire a terenului pentru însămânţarea porumbului şi a florii soarelui.

Lucrările trebuie aplicate la timp

Alexandru Păcală susţine că, în general, este mulţumit de rentabilitatea obţinută anii precedenţi, ţinând cont de resursele deţinute. “Eu cred că totul trebuie socotit prin prisma investiţiilor făcute. Pentru a face performanţă în agricultură ai nevoie de bani, utilaje şi de ştiinţa necesară.

Singurul meu sfat pe care l-aş putea oferi celor care doresc să scoată bani din agricultură este să înţeleagă foarte bine că aici nu te poţi juca cu termenele de efectuare a lucrărilor. Dacă nu pricepi lucrul acesta, mai bine faci altceva, că nu vei câştiga niciodată”, susţine Alexandru Păcală. În 2010, societatea mehedinţeană a obţinut producţii de 2200 kilograme grâu la hectar, respectiv 1800 kilograme rapiţă la hectar.

SC Monte Cavalo deţine în exploatare 450 hectare cu grâu, 145 hectare cu rapiţă, o bază materială care numără cinci tractoare, o combină şi agregatele aferente executării tuturor lucrărilor agricole.


INFO

TCE 3 Brazi: retrospectiva 2010, plan de culturi în 2011

“Anul 2010 ne-ar fi adus producţii performante de grâu, orz şi rapiţă, comparabile cu nivelul eforturilor materiale şi financiare făcute, dar precipitaţiile căzute aproape zilnic în iulie şi august ne-au produs mari pagube, atât cantitative dar şi calitative: încolţirea boabelor în spic, diminuarea drastică a greutăţii hectolitrice, a indicilor calitativi de panificaţie, diminuarea suprafeţelor cultivate, care au fost compromise prin excesul de umiditate determinat de băltiri”, susţine Lucian Buzdugan.

În anul agricol 2010/2011, SC TCE 3 Brazi deţine în exploatare următoarele culturi: • 10.000 hectare rapiţă, din care 5.000 hectare irigate • 20.000 hectare grâu, din care 13.000 irigate • 3.000 hectare orz, neirigate • 5.500 hectare cu floarea soarelui, din care 1.500 hectare irigate • 7.000 hectare cultivate cu soia, integral irigate • 10.000 hectare cu porumb, integral irigat • 182 hectare cu alte culturi, neirigate. Aşadar, din totalul de 55.682 de hectare cultivate, 36.500 hectare sunt irigate.

AICBAC: în 2010, preţurile s-au normalizat

S.C. AICBAC S.A. Bacău, condusă în calitate de preşedinte al CA de către dr.ing Eugen Popa, este o societate mixtă care are în exploatare 1.400 hectare teren, o fermă de taurine cu un efectiv total de 500 de capete, o fabrică de procesat lapte pentru producţia proprie, având capacitatea de 5.000 litri lapte/zi, cinci magazine comerciale în oraşul Bacău, precum şi alte activităţi.

Din cele 1400 de hectare exploatate de compania băcăuană, 800 au fost cultivate în toamnă, cu grâu - 400 hectare, rapiţă - 300 hectare, culturi furajere perene - 100 hectare (pentru ferma de vaci). În primăvară vor fi însămânţate aproximativ 250 hectare cu floarea- soarelui, 250 hectare cu porumb boabe şi 100 hectare cu porumb siloz.

AICBAC apreciază că anul agricol 2010 nu a fost un an greu, ci foarte dificil! “Norocul a fost că preţurile de livrare a cerealelor şi a plantelor tehnice au ajuns la nivelul normal, numai că şi acesta a fost fluctuant, iar producătorii care nu au avut spaţiu de depozitare şi-au vândut producţiile direct din câmp, la preţuri care nu au acoperit costurile”, susţine conducerea AICBAC SA.

Priorităţi pentru 2011

Pentru perioada următoare, specialiştii brăileni va trebui să prevină efectele negative posibile de condiţiile meteorologice specifice iernii. Cum vor izbuti să facă acest lucru? „În continuare, vom controla starea de vegetaţie a culturilor până la finalul iernii, evacuăm apa provenită din precipitaţii de pe culturi, dar mai ales în cazul băltirilor şi a infiltrărilor în zonele inundabile.

De asemenea, va trebui să tratăm rapiţa cu insecticide atunci când temperaturile se vor situa constant între 7 şi 8 grade Celsius, chiar în ferestrele iernii, iar în martie, la pornirea în vegetaţie, vom face fertilizarea fazială a celor trei culturi cu îngrăşăminte azotoase”, precizează Lucian Buzdugan.

În ceea ce priveşte acest an, directorul general SC TCE 3 Brazi susţine că lista priorităţilor include următoarele activităţi: optimizarea structurii inputurilor pentru 2011 pe baza rezultatelor testării, în acest an şi în cei anteriori, a celor mai noi şi mai performante soiuri de hibrizi, îngrăşăminte chimice, îngrăşăminte foliare, erbicide, insectofungicide, biostimulatori, regulatori de creştere, adjuvanţi şi perfectarea contractelor de aprovizionare cu firmele furnizoare partenere.


PARADOX
Suprafeţe calamitate, cu producţii peste media naţională

Despre 2010, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici susţine că a fost un an foarte bun, chiar dacă n-au lipsit greutăţile. „Pentru noi, a fost un an agricol foarte bun. Practic, singurul fenomen care ne-a dat de furcă a fost grindina, înregistrând calamităţi însemnate pe unele suprafeţe”, explică Dimitrie Muscă.
Puse faţă în faţă, culturi şi suprafeţe calamitate, ne dezvăluie o situaţie interesantă.

Astfel, potrivit lui Dimitrie Muscă, în 2010 au fost afectate de grindină 1280 hectare de grâu şi 860 hectare de porumb. La grâu, de pe suprafeţele calamitate s-au obţinut 5.700 kg/ha, pe când de pe suprafeţele neafectate producţia a fost de 7.500 kg/ha. La porumb, parcelele calamitate au produs 9.000 kg/ha, iar de pe cele sănătoase au fost recoltate 12.800 kg/ha.

Observăm că producţiile cele mai slabe, specifice suprafeţelor afectate de grindină, sunt cu mult mai mari decât media pe ţară, medie obţinută uneori în condiţii meteo foarte bune. Explicaţia lui Dimitrie Muscă referitor la performanţele obţinute la Curtici este săracă în cuvinte dar, am putea spune, bogată în conţinut: „Am aplicat tehnologia, asta e tot...”.


„În perioada care urmează va trebui să acţionăm la controlul stării de vegetaţie, pe toată perioada iernii
Lucian Buzdugan

„O bună parte din furnizorii de seminţe şi de pesticide vând doar firma ori marca, şi mai puţin produse de calitate

Dorin Sîrb

„O explicaţie pentru rapiţa compromisă poate fi şi faptul că nu am respectat cum trebuie rotaţia culturilor, plus condiţiile meteo nefavorabile

Alexandru Păcală

Vizualizat: 772 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
aicbac
|
08. 03, 2011. Wednesday 08:58
nu stiu de ce vorbeste Dorin Sarbu despre agricultura ca el este inginer zootehnist si cel mai slab specialist chiar si in domeniul lui de activitate. PACAT !!!!
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?