Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dimitrie Muscă vrea să bată recordul la rapiţă

Publicat: 13 mai 2018 - 02:16
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

O producţie medie la hectar de 6 tone la cultura de rapiţă! Pare uluitor, dar asta şi-a propus să obţină, în viitorul nu foarte îndepărtat, Dimitrie Muscă, omul recordurilor din agricultura românească. Şi are toate şansele să atingă acest obiectiv, l-a asigurat expertul israelian Eliezer Frumerman, fost director de ţară la Makhteshim Agan (actualul Adama), în prezent consultant privat şi un bun cunoscător al agriculturii de la noi.

Reţeta este oarecum la îndemână şi presupune utilizarea fertilizanţilor foliari. Dar nu orice fel de substanţe, ci un produs revoluţionar venit tocmai din Polonia, creaţia companiei Dr. Green. Chiar dacă nu se fereşte să recunoască faptul că nu vede mari beneficii prin utilizarea fertilizanţilor foliari, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici a acceptat provocarea polonezilor de a încerca produsul, cu gândul la cele 6 tone de rapiţă, producţie medie pe care nimeni nu pare să o mai fi realizat până în prezent în România. Pentru moment a înfiinţat un lot experimental pe 20 de hectare în care a utilizat produsul minune al celor de la Dr. Green. Iar rezultatele încep deja să se vadă. „Pe aceste suprafeţe, rădăcinile plantelor sunt mai lungi cu circa 15 cm faţă de tehnologia clasică. Dacă plantele aveau normal rădăcini de 20 cm, cele tratate cu Dr. Green aveau 35 cm şi erau mai bogate în perişori absorbanţi. Asta este foarte important pentru dezvoltarea ulterioară a plantelor, pentru că astfel vor avea cum să-şi extragă apa şi substanţele nutritive din sol. O rădăcină bună îţi asigură producţii bune”, susţine Dimitrie Muscă.

02f218Click pe poza pentru galerie!

Beneficii economice
Într-adevăr, rolul fertilizanţilor foliari este de a stimula producţiile, îl completează Eliezer Frumerman. „E ca şi cum ai prepara o salată fără sare, piper, ulei şi lămâie. Ar fi fără gust. Culturile agricole sunt la fel, iar fertilizanţii foliari reprezintă valoarea adăugată. Ei ajută planta să obţină din sol toate elementele de care are nevoie pentru a-şi exprima potenţialul maxim de producţie”, consideră israelianul.
Suprafaţa totală însămânţată cu rapiţă la CAI Curtici în sezonul 2017-2018 este de 1.500 de hectare, iar cultura a rezistat foarte bine până acum. E drept că nici nu au fost presiuni deosebite. „Pe cele 20 de hectare experimentale, când am efectuat tratamentul cu tebuconazol, un litru pe hectar, am aplicat şi retardant de creştere, iar tot atunci am folosit şi substanţa celor de la Dr. Green. Asta se întâmpla la începutul lunii octombrie. Rapiţa arată excelent acum. Pe metrul pătrat densitatea este de circa 48 de plante. În mod normal ar trebui să obţinem o producţie între 5 şi 6 tone”, ne-a explicat inginerul agronom.
Formula celor de la Dr. Green conţine aminoacizi, vitamine şi alte substanţe care preiau controlul asupra plantei. O doză pentru un hectar conţine 200 grame de bohr, 100 grame de mangan, 50 grame de fier, 40 grame de zinc, 4 grame de cupru şi un gram de molibden. Toate aceste elemente ajung în final să fie absorbite de plante. Pe lângă faptul că plantele tratate cu acest produs vor fi mai sănătoase şi mai viguroase, ele vor aduce şi beneficii economice fermierului. „Din calculele noastre reiese că la 150 de lei investiţi pe fiecare hectar, este asigurat un câştig de 500 de lei, ca producţie, adică un profit net de 350 de lei!”, afirmă Grzegorz Witek, reprezentantul companiei poloneze.

O medie de 6 tone pe 1.000 de hectare!
În opinia sa, mulţi fermieri greşesc apelând la schema de fertilizare clasică cu NPK. „Un agronom bun ştie că pentru a construi o rădăcină puternică e nevoie de puţin azot şi de o cantitate mare de fosfor. De aceea, din punctul meu de vedere, e greşit să se utilizeze NPK de la început. Rădăcini mari înseamnă o explorare mai adâncă a solului şi o disponibilitate mai mare de hrană. E ca şi cum ai avea o autostradă cu patru benzi în loc de un drum cu sens unic. Pe de altă parte, rădăcinile lungi pot beneficia de apă chiar şi în perioadele de secetă”, susţine Grzegorz Witek. Despre recordul pe care Dimitrie Muscă şi-a propus să-l stabilească la cultura de rapiţă, acesta crede că este doar o chestiune de timp. „În Polonia cineva a obţinut o medie de 6 tone de rapiţă la hectar pe o suprafaţă de 1.000 de hectare utilizând tehnologia Dr. Green. Asta se întâmpla în urmă cu doi ani, într-o exploataţie de 6.000 de hectare, iar noi nu ne-am implicat deloc, ei doar au folosit produsul nostru. Pe de altă parte, cea mai mare exploataţie agricolă din Ucraina - de 450.000 de hectare, foloseşte produsele Dr. Green pe o treime din suprafaţă”, ne-a mărturisit chimistul polonez.

Grâu de panificaţie în raţia furajeră a animalelor
Pe lângă cele 1.500 de hectare cu rapiţă, unde au fost cultivaţi doar hibrizi Monsanto, pe terenurile agricole deţinute de CAI Curtici au mai fost înfiinţate în toamnă 3.000 de hectare cu grâu şi 150 de hectare cu lucernă, urmând ca în primăvară să însămânţeze porumbul pe circa 2.500 de hectare şi soia pe 400 de hectare. Anul trecut i-au adus destule satisfacţii lui Dimitrie Muscă: productivitate medie la hectar de 7,8 tone la grâu, 4 tone la rapiţă, 8,5 tone la porumb, în condiţii de secetă accentuată, şi 2 tone la soia. Producţia de grâu este o performanţă în sine dacă ne gândim că media naţională nu depăşeşte 5 tone. Cu atât mai mult cu cât Dimitrie Muscă cultivă numai grâu românesc, respectiv soiul Glosa, creaţia Institutului de la Fundulea! Sezonul acesta a introdus în cultură şi soiul Pitar, tot de la Fundulea, pentru a-i testa potenţialul productiv. „Am încercat şi soiuri franţuzeşti şi austriece, dar nu s-au ridicat la nivelul soiurilor româneşti, luând aici în calcul indicii de panificaţie. Au apărut, e adevărat, nişte hibrizi de grâu care sunt superiori soiurilor româneşti, însă sămânţa m-ar costa cel puţin 1.500 lei pe hectar şi aş cheltui mai mult cu fertilizarea, ceea ce înseamnă că nu aş ieşi mai profitabil”, constată arădeanul.
Pe suprafeţele unde s-a aplicat gunoi de grajd, producţia medie la hectar a fost de 9.050 kg la soiul Glosa, cu indici de panificaţie deosebit de buni. Cea mai mare parte a producţiei a fost valorificată cu 70 de bani pe kg. Şi-a păstrat necesarul pentru a asigura hrana animalelor, lunar având nevoie de circa 400 tone din acest grâu de înaltă valoare. „M-au şi întrebat unii cum de folosesc acest grâu de înaltă valoare la hrana porcilor şi a vacilor. Dar adevărul este că numai aşa poţi obţine o carne de calitate superioară, aşa cum am eu. De la înţărcare şi până la sacrificare eu le dau în proporţie de 30 la sută grâu cu proteină de 14-15%. La fel procedez şi cu porumbul, care are un conţinut proteic de 12%”, ne-a explicat directorul CAI Curtici. În total, a vândut vreo 16 mii de tone de grâu şi cam tot atâta porumb. Pe kilogramul de porumb a primit 60 de bani. Cel mai bine a ieşit cu rapiţa, pe care a vândut-o cu 1.640 lei tona, în timp ce soia a dat-o cu 1.600 lei/tonă.

 

2,5 MILIOANE DE EURO INVESTIŢI ÎN 2017
Ca de obicei, profitul obţinut a fost reinvestit la CAI Curtici. În total, s-au cheltuit anul trecut 2,5 milioane de euro. Numai construcţia noului grajd pentru bovine la îngrăşat a costat în jur de 570.000 de euro. Pe de altă parte, au fost achiziţionate, din Franţa, 103 juninci gestante din rasa Charolaise, pe care a plătit 220.000 de euro. Au mai cumpărat tractoare, maşini de împrăştiat îngrăşăminte organice şi o maşină de erbicidat, dar şi trei camioane mari pentru transport. Alte investiţii s-au făcut în abator şi în ferma zootehnică.

Dimitrie Musca_b
Dimitrie Muscă: „Dacă plantele aveau normal rădăcini de 20 cm, cele tratate cu Dr. Green aveau 35 cm şi erau mai bogate în perişori absorbanţi”.

Eliezer Frumerman_b

Eliezer Frumerman: „Fertilizanţii foliari reprezintă valoarea adăugată. Ei ajută planta să obţină din sol toate elementele de care are nevoie pentru a-şi exprima potenţialul maxim de producţie”.

Grzegorz Witek_b

Grzegorz Witek: „Dacă domnul Muscă va respecta toate verigile tehnologice, ceea ce nu mă îndoiesc că va face, garantez că va obţine între 10 şi 15 procente mai mult la recoltat faţă de suprafeţele în care nu a folosit produsul Dr. Green”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 532 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?