Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Diabrotica, un coşmar care poate deveni realitate

Publicat: 12 august 2019 - 15:33
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Porumbul ocupă mari suprafeţe de teren agricol în România. Motivele sunt cunoscute, unul dintre acestea fiind tocmai rentabilitatea culturii, în ciuda preţurilor de valorificare foarte volatile de la un an la altul şi chiar de la o lună la alta. De ceva ani buni, în România cultura porumbului este ameninţată de dăunătorul Diabrotica virgifera virgifera.

Agricultorii din vestul ţării s-au trezit la un moment dat cu nişte „gâze” în lanurile lor de porumb. Insectele adulte aveau o lungime cuprinsă între 4,2 şi 6,8 mm (femelele) sau 4,4 şi 4,6 mm (masculii), de culoare galbenă până la verde, având pe elitre trei benzi longitudinale (femelele). Preocupaţi cu multitudinea de probleme specifice activităţii agricole, fermierii poate nu au băgat în seamă pericolul care îi pândea. Unii dintre ei poate practicau monocultura porumbului. {tiut fiind că actualul sortiment de culturi dintr-o fermă este restrâns, în multe cazuri porumbul este semănat în monocultură (chiar mai mulţi ani la rând), deşi acest lucru nu este recomandat de către specialişti. Au trecut ani buni de la prima apariţie a acestor „gâze” în câmp, dar lumea nu le-a băgat în seamă, chiar dacă au primit avertizări de la specialiştii din domeniul protecţiei plantelor. Mulţi şi-au spus în sinea lor: „Am avut producţie foarte bună, deci nu am probleme”. Timpul a trecut, toate au fost bune şi frumoase, porumbul mergea semănat şi în monocultură, cheltuielile de producţie erau recuperate, rămânea şi un profit, mai mic sau mai mare, deci de ce să se panicheze pentru acele „gângănii” din lanul de porumb!?

Foto 1 - Simptome ale atacului adulţilor pe frunzele de porumbClick pe poza pentru galerie!

Porumbul cu „gât de lebădă”
Anul acesta, la începutul lunii iulie, a venit o furtună puternică. După câteva zile, când fermierii au intrat în câmp, au văzut un adevărat „spectacol”. Multe plante de porumb erau încovoiate, prezentând simptomul caracteristic atacului larvelor acestui dăunător, şi anume „gâtul de lebădă”.
De regulă, atacul se produce în vetre cuprinse între 2 şi 10 mp. Pagubele de producţie pot ajunge la 10-15%, dar există situaţii când acestea pot fi mai mari de 50%, ceea ce înseamnă deja o gaură mare în bugetul fermierilor. Revenind la simptomele atacului, plantele dăunate - descoperite luna trecută - aveau rădăcinile secundare distruse, în multe cazuri şi cele principale. Acesta este motivul pentru care au căzut în urma unor furtuni puternice.
Ce va urma? Plantele reuşesc să îşi regenereze parţial sistemul radicular, dar se vor înregistra pagube, mai mici sau mai mari. Există şi situaţii când plantele atacate nu mai reuşesc să se regenereze, veştejindu-se. De asemenea, rădăcinile atacate de către Diabrotica virgifera virgifera se pot infesta cu diferite specii ale genului Fusarium, ce pot avea drept consecinţă putrezirea acestora. Plantele sunt dislocate în urma furtunilor când mai mult de 50 la sută din sistemul radicular este vătămat de către larve. Dacă într-o anumită solă cu porumb vom vedea mai multe plante cu simptome „gât de lebădă”, deja este prea târziu. Dăunătorul deja s-a instalat şi cu greu mai putem scăpa de el.

Monitorizarea adulţilor
Sigur, cel mai periculos este atacul produs de către larve, care distrug sistemul radicular. Dar larvele nu pot exista fără adulţi. Porumbul este principala cultură care asigură înmulţirea în masă a acestui dăunător, dar larvele acestei specii se pot dezvolta pe 22 de specii diferite de plante din familia Poaceae, Fabaceae, Cucurbitacee. Adulţii sunt prezenţi în lanul de porumb din iunie până în octombrie. Apariţia în masă a adulţilor are loc de la jumătatea lunii iulie până în luna august. Aceştia sunt activi în primele 2-3 ore de la răsărirea soarelui şi cu 2-3 ore înainte de apus. Adulţii care apar în câmp înainte de înflorirea porumbului se hrănesc cu frunzele acestei culturi. Simptomele atacului sunt asemănătoare cu cele produse de gândacul bălos al ovăzului (Oulema melanopa): dungi sub formă de rosături albicioase. Spre deosebire de gândacul bălos, dungile produse de adulţii de Diabrotica virgifera virgifera sunt mai late şi mai lungi, iar atacul apare mai târziu decât cel produs de gândacul bălos, de obicei în cursul lunii iulie. După înflorit, adulţii se hrănesc cu mătasea, iar mai târziu cu boabele în formare (cele din vârful ştiuletelui). Rareori adulţii pot produce pagube însemnate de recoltă. Probleme mari putem să avem în loturile de hibridare, în cazul în care densităţile adulţilor sunt ridicate.

Tot mai puţine opţiuni de tratament pentru combaterea larvelor
Atacul larvelor este cel mai periculos. Cât de păgubitoare pot să fie acestea aţi citit în paragrafele anterioare. Până de curând, pentru combaterea acestor larve erau omologate mai multe substanţe active din clasa neonicotinoidelor folosite pentru tratamentul seminţelor. După ce UE a interzis folosirea acestor substanţe la toate culturile de câmp, atât ca tratament în vegetaţie, cât şi la tratamentul seminţelor, singurele opţiuni rămase pentru controlul larvelor sunt insecticidele granulate, omologate pentru combaterea acestui dăunător. Cu cât numărul substanţelor active folosite în combaterea viermelui vestic al rădăcinilor de porumb este mai mic, cu atât riscurile pot să fie mai ridicate, având în vedere capacitatea acestor insecte de a căpăta rezistenţă la substanţele active folosite în combatere.

Foto 2 - Simptomul cel mai caracteristic atacului, plante cu tulpina „gât de lebădă”_b

Paza bună trece primejdia rea
Prin urmare, iată de ce ar trebui să fim în gardă la sosirea primelor „gâze” în lanul de porumb. Poate nu vom avea probleme în acest an sau în anii care vor urma, dar este posibil ca într-un anumit an să ne trezim cu pagube mai mari de 50% şi să ne întrebăm „ce ne-a lovit?”. Până nu demult se ştia că acest dăunător este prezent doar în jumătatea vestică a ţării. De câţiva ani insectele au fost prinse în capcanele entomologice din judeţele Călăraşi sau Ialomiţa, constatându-se prezenţa lor şi în sud-estul ţării. Este o chestiune de timp până când aceste insecte se vor răspândi în toată ţara.
Ce-am putea face? Primul lucru la îndemână ar fi să evităm monocultura. Aplicând o rotaţie cât mai aproape de ceea ce recomandă specialiştii în domeniu, scădem şansele pentru ca larvele acestui dăunător să se dezvolte. Nu în ultimul rând, să fim cu „ochii în patru” şi dacă vedem o insectă suspectă, să întrebăm un specialist în Protecţia Plantelor, conform zicalei „paza bună trece primejdia rea”.

Foto 3 - Adulţi de Diabrotica virgifera virgifera prinşi în capcanele entomologice_b


VITEZĂ RECODR DE RĂSPÂNDIRE: 200 KM/AN!
Insectele Diabrotica virgifera virgifera sunt caracterizate printr-o viteză foarte mare de răspândire. Cercetări efectuate atât în Europa de Vest, cât şi în SUA au scos în evidenţă faptul că pe bătrânul continent insectele se răspândesc cu o viteză de 20-50 km/an, în timp ce în America insectele se pot răspândi cu o viteză de 200 km/an! Femelele sunt foarte prolifice, putând să depună între 400 şi 1087 de ouă! Depunerea are loc în exclusivitate în culturile de porumb, în sol, la o adâncime de până la 35 cm. Numai din aceste motive ar trebui să acordăm acestui dăunător toată atenţia cuvenită. Dacă nu băgăm în seamă aceste „gaze” nou sosite în lanul de porumb, este foarte posibil ca peste câţiva ani să ne trezim cu multe plante de porumb încovoiate în formă de „gât de lebădă” şi cu pierderi de recoltă care ar putea pune în pericol rentabilitatea acestei culturi.

CÂND INTERVENIM CU TRATAMENTELE ÎN VEGETAŢIE?
Pentru a stabili dacă este necesar un tratament foliar de combatere a insectelor adulte, în luna iulie, în perioada de dinaintea apariţiei mătăsii şi până când aceasta devine brună trebuie efectuate sondaje în lanurile de porumb pentru aprecierea densităţii adulţilor. Se examinează 5 plante din 5 zone diferite. Dacă nu s-a găsit nici un adult sau nu s-au observat daune făcute de acesta, sondajul se repetă după trei zile. Pragul economic de dăunare (PED) la depăşirea căruia se recomandă efectuarea unui tratament în vegetaţie este cuprins între 5 şi 10 adulţi/plantă (în funcţie de linia sau de hibridul cultivat). Tratamentele se efectuează când polenul paniculului începe să se scuture şi când se înregistrează atac la mătase (rămâne mai puţin de 1,5 cm de mătase).
Anii trecuţi au existat situaţii când s-au înregistrat densităţi ridicate ale adulţilor atât în nord-vestul ţării, cât şi în Transilvania.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 

Vizualizat: 401 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Mewi la Agromalim 2019 ARTEX - Structuri uşoare acoperite
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?